Luni, ora 10.30. Început de săptămână în forţă pentru mulţi, în diverse sectoare. Drept dovadă traficul rutier infernal de pe axul principal al Piteştiului şi forfota de pe Strada Mare. Dincolo de gardul metalic care străjuieşte şantierul din Piaţa Primăriei, linişte.
Ca de obicei! Ici-colo, câţiva muncitori trebăluiau discret, parcă pentru a nu-i deranja fonic pe trecători. Un mic utilaj făcea manevre anemice, silenţioase. După tabla gri a gardului împrejmuitor, pătrunzi parcă în altă lume, unde timpul are răbdare, se dilată precum orologiul din celebrul tablou al lui Picasso. Pe platoul de beton, în lumina soarelui puternic al dimineţii, zeci de porumbei şi guguştiuci. În cei câţiva arbuşti, vrăbii. Doar ele, zglobii, mai animă atmosfera cu ciripitul lor.
Cei câţiva oameni în salopete sunt departe, într-un colţ al şantierului. Ei nu deranjează, au aptitudini de ecologişti, protejează natura şi fauna. Spre fericirea păsăretului care, în Piaţa Primăriei, se simte ca-n Rai…
