Legea cu măsurile care se pot lua în timpul stării de alertă (după 15 mai) a trecut, miercuri seară, de votul final din Parlament și o să intre în vigoare la trei zile după ce apare în Monitorul Oficial. Important de știut este că această lege oferă cadrul legal, măsurile efective urmând să fie luate de Guvern. Câteva prevederi ale legii cu impact în viața de zi cu zi, citiți în ceea ce urmează:
Deschis
Se pot deschide: magazinele agroalimentare, farmaciile, cabinetele stomatologice, curățătoriile de haine, centrele de îngrijire personală, unitățile de optică medicală, terasele și centrele comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare, inclusiv acele magazine din mall-uri care au acces direct din exterior. Este obligatorie purtarea măștii de protecție de către clienți în toate locațiile de mai sus.
Evenimente
Pe durata stării de alertă, activitatea instituţiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producţie de film şi audiovizual, a instituţiilor de spectacole şi/sau concerte, a centrelor şi/sau a căminelor culturale şi a altor instituţii de cultură, precum şi evenimentele culturale în aer liber şi festivalurile publice şi private se vor putea desfășura potrivit unor regulamente ce prevăd măsuri de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al Ministrului Culturii și al Ministrului Sănătății. În situația nerespectării măsurilor de protecţie sanitară, activitățile menționate pot fi suspendate prin hotărârea CNSSU pe o perioadă determinată. Totodată, autoritățile locale au obligația să asigure accesul cetățenilor pentru desfășurarea activităților sportive în aer liber în parcuri.
Circulație
Se pot introduce interdicții de circulație, precum: restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite; instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice; limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici; participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale ș.a.
Telemuncă
Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimțământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuțiilor acestuia. În funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19, precum și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.
Continuitate
Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în nomenclatorul serviciilor sociale au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii.
Șomaj tehnic
Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii. Angajații aflați în șomaj tehnic vor primi în continuare 75% din salariu, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.
Zile libere
Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, se aplică până la finalizarea cursurilor anului școlar.
Interzis
Pe durata stării de alertă, se interzice declararea, declanşarea sau desfăşurarea conflictelor colective de muncă în unităţile sistemului energetic naţional, în unităţile operative de la sectoarele nucleare, în unităţile cu foc continuu, în unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, în transporturile pe căile ferate, în unităţile care asigură transportul în comun şi salubrizarea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrică, căldură şi apă.
Se pot interzice concerte și slujbe în spații închise. Sunt permise prin lege restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.
60 de zile
Starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne și nu poate depăși 30 de zile; poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministrului afacerilor interne. Când starea de alertă se instituie pe cel puțin jumătate din unitățile administrativ- teritoriale de pe teritoriul țării, măsura se supune încuviințării Parlamentului; dacă solicitarea este respinsă, starea de alertă încetează de îndată. (N.G.)
Un Comentariu
Anonim
Ultimul paragraf al articolului de mai sus (subtitrat : „60 de zile”) privind durata Stării de alertă”(maximă + prelungirea max. admisă, cf. Legii cadru) este un pariu optimist cu epidemia („gestionată” de Guvernul Orban) sau RESEMNAREA românului în fața RĂULUI…PSD-ist ?!