Domnilor guvernanți, nu folosiți ca pretext pandemia Covid-19 pentru a desființa, prin ordonanțe militare, presa scrisă, măcar din respect pentru rostul și rolul ei în istoria poporului român. Dar nu numai pentru asta, căci presa scrisă încă are puterea de a fi vector al vigilenței civice și câine de pază al democrației. Informația scrisă, o știți și dumneavoastră, o știm și noi, are mai multă autoritate și credibilitate decât informațiile online, care pot fi șterse instant, fără preaviz, fie și dintr-o calificare eronată, ca fake news, a mesajului și, odată cu el, și a probei implicite. Informația tipărită este, la o adică, probă materială atât pentru apărare, cât și pentru acuzare.
Domnilor guvernanți,Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, singura uniune de creație și utilitate publică a breslei jurnaliștilor, având 3.500 de membri din România, diaspora și spațiul românesc din jurul României, ia act cu îngrijorare de măsurile, uneori pripite sau intenționat stângace, care se iau la nivel guvernamental privind „protecția” populației, măsuri cu urmări adesea mai distructive decât pandemia propriu-zisă. Poziția noastră, a UZPR, este neutră din punct de vedere politic și fermă din punct de vedere civic, atât în privința faptelor infracționale săvârșite de cetățeni, cât și în privința derapajelor instituționale.
Aveți nevoie de presă scrisă în egală măsură cu populația care, o mare parte din ea, nu are acces la mediul online. Întâmplarea face ca cititorii cei mai fideli ai presei scrise să fie exact cei care constituie principala „țintă” a ordonanțelor, respectiv bătrânii. Subminarea – voluntară sau involuntară – a presei tipărite reprezintă încă o lovitură dată acestei categorii vulnerabile.
Nu e cazul să vă dea sfaturi Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Dar o sugestie ne putem permite: luați exemplul guvernului britanic care, dintr-un atașament respectuos față de presa scrisă, este principalul client de publicitate al ziarelor.
Și tot guvernul britanic, din același interes nonpartinic și îngrijorat de soarta acestei forme de transmitere a informației care a făcut istorie – presa scrisă, a dat comunicării publice rezultatul unui studiu medical prin care a demonstrat că virusul Covid-19 nu se ia de pe hârtia de ziar. Iar chioșcurile de presă au fost introduse în lista domeniilor strategice. Sunt motive suficient de puternice pentru ca dumneavoastră, Guvernul, să folosiți această… informație în sensul sprijinirii ziarelor și revistelor tipărite.
Cum? Simplu: faceți la fel ca guvernul britanic, chiar dacă Anglia a ieșit din Uniunea Europeană! Încurajați-i pe distribuitorii de presă scrisă prin facilități specifice, pentru a-i determina să nu-și abandoneze activitatea! Impulsionați distribuția de presă scrisă și abonamentele prin Poșta Română! Putem găsi împreună formule viabile la o masă rotundă, la care reprezentanții celor menționați pot veni cu propuneri. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, căci timpul trece, iar contribuțiile la bugetul național stagnează și pe acest domeniu.
Altfel, ignorarea celor semnalate de noi configurează un tablou similar cu cel prezentat de Eminescu în TIMPUL, în ultimul său articol, cel din 28 iunie 1883, ziua în care el a fost scos cu forța din presă și băgat în cămașa de forță: „Dar credem că nu este nevoie a argumenta mult, spre a convinge despre urâta pornire a guvernului asupra presei. Trebuie să ne așteptăm de acum la alte măsuri și mai odioase, pentru că panta este alunecoasă și nu are piedică până-n prăpastie. Cât pentru presă, am putea să-l asigurăm pe regim că, oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare, nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se găsesc într-însa, și teamă ne e că, tot căutând victoria peste tot, va pierde-o și pe cea deja câștigată, în monstruoasa sa pornire de a-și subjuga și presa”.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România
Un Comentariu
A.G.B.
Privatizarea Rodipet a fost începutul căderii presei scrise. Se spune că ,,a ajutat” și incoruptibilul chel, Robespierre al presei românești, crucișatorul cu blindaj de mucava.
În Occident, nici nu se pune problema dispariției variantei printate a marilor cotidiene, acestea reprezentând emblema adevăratei democrații. Ca la noi, la ,,niminea”!