Constantin Nicolescu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, a fost condamnat, definitiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie, dar nu va ajunge la penitenciar. Decizia a fost luată de Completul 7 AP (apel, n.r.) al instanţei supreme.
Infracţiuni concurente
Judecătorii l-au condamnat pe Nicolescu pentru acte de corupţie şi i-au aplicat-o pe cea mai grea de cinci ani, pentru luare de mită, la care au adăugat un spor de doi ani şi opt luni de închisoare. Anterior, Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă de fond, îl condamnase pe Nicolescu, după rejudecare, la opt ani de închisoare cu executare. Întrucât fostul preşedinte al CJ executase doi ani din condamnarea de şase ani pronunţată anterior în ceea ce generic a fost numit „Dosarul şcolilor”, instanţa a decis ca acesta să rămână liber. „În baza art. 254 alin.1 C. pen. din 1969, condamnă pe inculpatul Nicolescu Constantin la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. (..) Constată că infracţiunea pentru care s-a dispus condamnarea (…) în cauza de faţă este concurentă cu infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală (…) pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Penală în dosarul (…), definitivă prin decizia penală (…) pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală. (…) În baza art (…) contopeşte pedepsele mai sus-menţionate cu pedeapsa de 5 ani închisoare, stabilită prin prezenta hotărâre pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 2 ani şi 8 luni, în final stabilind pentru inculpatul Nicolescu Constantin pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 8 luni închisoare”, se menţionează în minuta instanţei.
S-a menţinut liberarea condiţionată
Magistraţii au decis însă menţinerea deciziei de liberare condiţionată şi a confiscării sumei de 66.500 lei. „Conform art. 36 alin. 3 Cod penal din 1969, deduce din pedeapsa aplicată perioada deja executată, de la 26.01.2011 la 02.02.2011, şi de la 5.02.2015 la 29.05.2017, când inculpatul a fost liberat condiţionat. Menţine liberarea condiţionată a inculpatului (…) dispusă prin decizia penală (…) pronunţată de Tribunalul Argeş. Conform art (…) menţine măsura confiscării sumei de 66.588,15 lei de la inculpatul (…), aplicată prin sentinţa penală (…) pronunţată de Tribunalul Bucureşti”, se mai arată în minuta instanţei.
Licitaţie măsluită
Vă reamintim că, potrivit DNA Piteşti, „în cursul lunii martie 2009, Consiliul Judeţean Argeş, în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură de achiziţie publică prin licitaţie deschisă pentru reabilitarea a două poduri afectate de inundaţii, şi anume cele de la Căteasca, respectiv Ciomăgeşti. Banii proveneau din accesarea unui proiect finanţat din fonduri PHARE destinat strict reabilitării obiectivelor de infrastructură rutieră şi de mediu afectate de inundaţiile din perioada aprilie – mai şi iulie – august 2005”. Procurorii Anticorupţie au susţinut că, pentru a obţine bani europeni, funcţionari din CJ Argeş au atestat nereal în cererea de finanţare că podurile cu pricina fuseseră afectate de inundaţii, deşi unul dintre ele, cel de la Căteasca, fusese avariat anterior şi, prin urmare, nu era eligibil. Anchetatorii mai arată că, în urma licitaţiei, contractul de reabilitare a podului Căteasca a fost atribuit, în mod nelegal, firmei Zeus SA. Iniţial, câştigătoare fusese declarată o altă societate, care a fost înlăturată ulterior, în mod arbitrar, de comisia de evaluare, după reluarea procedurii dispusă de Nicolescu, deşi firma prezentase o ofertă financiară cu 3.779.787,8 lei mai mică, sumă care, în opinia procurorilor DNA, reprezintă prejudiciu în dauna CJ. Într-un final, lucrările de construcţie au fost executate de către Zeus SA şi SC Dracones Construct Grup Piteşti, la ultima fiind asociat ginerele lui Nicolescu, iar furnizor de materiale pentru execuţia lucrării era SC Setro Metal Câmpulung, firmă controlată de un nepot al fostului preşedinte al CJ Argeş.
Lucrări nejustificate
De asemenea, procurorii au mai susţinut că, pe baza unor înscrisuri falsificate, în cadrul unei proceduri de achiziţie tot falsificate, în iunie 2010 CJ Argeş a atribuit tot firmei Zeus un contract în valoare de 4,9 milioane lei pentru presupuse lucrări suplimentare la acelaşi pod, care în realitate nu se mai justificau, fiind executate anterior, adică în martie 2010. Conform DNA, în 2009, Constantin Nicolescu a primit mită de la Grigore Dobre, patronul firmei Zeus, un spaţiu comercial de 300 mp din Piteşti, în valoare de 447.000 lei. Pentru a disimula infracţiunea de corupţie, la biroul notarului public Ionel Didea a fost încheiat, pe 23 martie 2009, un contract fictiv de vânzare-cumpărare, mai susţin anchetatorii.
Alte condamnări
În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi, în primă instanţă, Codruţa Lavinia Mercea şi Mihai Gabriel Nicoară, care au primit câte patru ani şi cinci luni pentru abuz în serviciu, ambii funcţionari la CJ Argeş. Au mai fost condamnate la câte trei ani de închisoare cu suspendare Iuliana Mioara Pintilie, Sabina Elena Bocioacă şi Aurelia Florescu, şi ele angajate ale CJ, iar alte două salariate, Olga Stancu şi Cristina Dobre, au fost achitate. De asemenea, Ecaterina Pletoiu, directorul firmei Proiect Infra, a fost condamnată la şase luni cu suspendare şi s-a dispus încetarea procesului penal împotriva notarului Didea, întrucât între timp a intervenit prescripţia.
