Cu doar câteva zile în urmă am consultat un bolnav în vârstă de 60 de ani care are de câteva decenii o suferinţă de piele ce nu te omoară, dar oriunde apari se uită lumea la tine ca la o altă arătare. Cel mai pătat câine dalmaţian este o glumă faţă de alternanţa de pete albe şi negre de pe faţa şi tot restul trupului acestui om. Nu pentru asta venise la noi, ci pentru o eczemă banală. Inevitabil, m-a întrebat: „Dom’ doctor, dar pentru vitiligo a mai apărut ceva nou?”
I-am răspuns cu maximă sinceritate: mereu apar noutăţi în terapia acestei boli, dar n-au nicio eficienţă. Putin sau Trump, dacă ar avea vitiligo, ar trebui să se împace cu ideea că boala nu se vindecă. În trei decenii de carieră eu nu am văzut niciun caz 100% rezolvat, indiferent că s-a tratat la mari dermatologi români sau la clinici renumite de la Viena, Paris, Tel Aviv sau New York.
Dar l-am sfătuit să nu cadă pe mâna unor şarlatani care îşi fac reclamă prin tabloide sau prin studiouri de televiziune cărora CNA-ul le permite să fie exploatată material credulitatea proverbială a românilor. Frecvenţa acestei boli este de 1% din populaţia globului. Imens! Ai de unde să racolezi amatori care, chiar la preţuri mari, sunt dispuşi să se îmbete cu apă chioară.
Peste câteva zile, ce să vezi? La un post naţional ce are ceva din fostul OTV, unde toate emisiunile sunt senzaţionale, tema uneia dintre ele o constituiau bolile de piele şi îndeosebi vitiligo. Moderator, un atotştiutor. Ca să îl pot asculta şi vedea pe insipidul, alunecosul şi închipuitul Florin Condurăţeanu, zis nea Ţuţu, eu am nevoie să beau o stacană cu zeamă de lămâie. Chiar dacă la finalul oricărei emisiuni în care ne vorbeşte despre orice, teatru, film, sport, politică sau medicină, ne pupă pe toţi pe suflet.
Pentru că eu am şcoala unor mari dermatologi români, am în bibliotecă tratatele altora din Franţa sau America, iar acest „maestru”, cel puţin în vinţa patologiei umane, nu are nicio expertiză. Are doar şcoala de la „Flacăra” lui Adrian Păunescu, unde marele poet promova oameni care, chipurile, făceau din mămăligă bici. Nu-i dau numele „terapeutei” care vindecă vitiligo cu produse din plante australiene!
