Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a dat, la Piteşti, tonul „Convorbirilor jurnalistice”, prima ediţie fiind organizată, miercuri, de filiala Argeş. Evenimentul, desfăşurat sub auspiciile Centenarului UZPR, a însemnat, de fapt, lansarea „Monografiei comunelor din Argeş”, carte editată de ziarul „Argeşul” sub egida Centenarului Marii Uniri, şi evocarea unor personalităţi importante ale jurnalisticii de pe aceste meleaguri. La întâlnirea colocvială găzduită de Biblioteca Judeţeană au participat oameni apropiaţi organizaţiei mass-media care sărbătoreşte o sută de ani de presă. Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România este o instituţie în sine care numără, la ora actuală, peste 2.700 de membri.

„Convorbirile jurnalistice” de la Piteşti au fost susţinute de directorul nostru, Mihai Golescu, preşedintele UZPR, filiala Argeş * Doru Dinu Glăvan, preşedintele UZPR * sociologul Mihail Octavian Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene * academicianul Gheorghe Păun * conf. univ. dr. Mihail Diaconescu, scriitor * Cristian Cocea, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Argeş * Miron Manega, membru UZPR * Cristina Munteanu, director al postului Tv „Antena 1” Piteşti * conf. univ. dr. Delia Duminică de la Universitatea din Piteşti * Ilie Barangă, bibliograf.

„Monografia comunelor”, în engleză

Mihail Octavian Sachelarie, amfitrionul evenimentului, a făcut prezentările de rigoare şi a vorbit despre avatarul „Monografiei comunelor din Argeş”, apreciind că este „o carte de referinţă, care poate fi un început pentru o radiografie obiectivă asupra satului românesc contemporan”.

Preluând ştafeta, directorul ziarului „Argeşul”, Mihai Golescu, a venit cu o ştire proaspătă, legată de proiectul nostru: ÎPS Calinic promite o traducere autorizată, în limba engleză, a „Monografiei comunelor din Argeş”, pentru ca nevoia de investiţii în mediul rural să fie înţeleasă şi de oamenii de afaceri din afară.

Doru Dinu Glăvan – un erou

Mihai Golescu: „Dacă suntem întrebaţi «ce facem», putem spune: şi lucruri care rămân! Cum ar fi, de pildă, «Monografia comunelor din Argeş». Satul trece prin cele mai grele probleme: depopulare, migraţia oamenilor activi, schimbarea tradiţiilor, valorilor ş.a.m.d. Uniunea Europeană impune acum nişte reguli şi, este drept, dacă am intrat în UE, trebuie să ne supunem acestor reguli. Dar important este să ajungă şi la urechile oamenilor aceste noi reguli. Toate aceste probleme ne-am străduit să le aflăm stând de vorbă cu primarii, cu specialişti din administraţie, cu directorii de şcoli, cu preoţi ş.a.m.d. Ce facem cu această monografie tot presă este, dar a unui gazetar sociolog. Până la urmă, gazetarul, culegând date de pe teren şi interpretându-le, este şi un sociolog. (…) Cred că oamenii care mai rezistă acum în presă sunt de apreciat, iar Doru Dinu Glăvan este, din punctul meu de vedere, un erou. A rezistat tuturor atacurilor prin care s-a încercat desfiinţarea acestei organizaţii profesionale (n.r. – Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România), singura din breaslă care a mai rezistat după 1989. A luptat pentru ca ziariştii să fie recunoscuţi ca oameni de creaţie, să se bucure de acest drept şi să primească beneficiile cuvenite. Acum, gazetăria este recunoscută ca fiind de utilitate publică. Până la urmă, presa îi face puterii un mare serviciu, semnalând tensiuni sociale şi acţionând ca o supapă de depresurizare în aşa fel încât oamenii să nu iasă în stradă. Cei aflaţi la putere ar trebui să ştie că e mai greu să te lămureşti cu strada, decât cu gazetăria.”

Uniunea a dat demnitate jurnaliştilor

Doru Dinu Glăvan: „E foarte importantă presa, fără ea nu se poate! Presa a existat, există şi va exista totdeauna. Presa românească nu cred că este mai proastă decât presa din alte ţări. Îşi are tarele ei, le ştim, le simt mulţi, dar trebuie să continuăm acest lucru. Uniunea Ziariştilor Profesionişti nu este sindicat, nu este trust de presă, dar adună în rândurile ei pe toţi care doresc să fie împreună cu un gând bun pentru această ţară. Sunt încântat de faptul că valuri-valuri de jurnalişti tineri vin în această Uniune cu credinţa că e nevoie să fim împreună – o spun ei – şi că simt, cumva, că teritoriul pe care acţionează se mişcă. Eu cred că Uniunea Ziariştilor Profesionişti poate să îndrepte multe din lucrurile care acum nemulţumesc. Nu este uşor, dar nu cred că este imposibil. Uniunea a dat demnitate jurnaliştilor prin faptul că a obţinut din partea Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei încrederea că profesia aceasta este una de creaţie – şi cu ajutorul Academiei Române, prin doi academicieni, Eugen Simion şi Răzvan Teodorescu.”

„Argeşul” creează evenimente

Academicianul Gh. Păun: „Ziaristul român merită un discurs de recepţie, presa fiind a patra putere în stat. Iar gazetarii simt că au putere în timp ce scriu. O au sau nu o au. Problema este cu inflaţia de informaţie, inflaţia de publicaţii, inflaţia de gazetari, goana după audienţă, rating, like, concurenţa cu online-uri de unde au apărut «fake news», «false ştiri», fabrici de «troli» ş.a.m.d. Lucrurile s-au complicat enorm, din acest motiv mi-e greu să elogiez această zonă. Noutăţile pe ecranele mici vin cu atâta rapiditate încât se suprapun unele cu altele. Au fost deja concepute programe care scriu reclame. Inteligenţa artificială e deja comercială şi trăim începutul celei de-a patra revoluţii tehnologice, unde această inteligenţă va face minunăţii. Presa relatează, transmite informaţii despre evenimente. Să-i lăudăm pentru asta. Dar eu îi laud mai ales pe cei care creează evenimente, iar «Argeşul» face aşa ceva: sărbătoriri anuale, premieri şi, exemplul cel mai recent, «Monografia comunelor din Argeş». Ceea ce face această publicaţie în particular şi UZPR în general este un argument pentru existenţa presei scrise!”

UZPR reuneşte oameni de calitate

Mihail Diaconescu: „Mă simt dator moral să aduc un elogiu domnului Doru Dinu Glăvan, una dintre marile personalităţi ale culturii contemporane. UZPR are acum aproape 3.000 de membri activi care vor avea la bătrâneţe un spor de pensie pentru activitatea în presă. Doru Dinu Glăvan s-a luptat pentru a realiza actuala stare a UZPR. Uniunea a fost atacată de persoane care nu-l iubesc pe Eminescu, care nu iubesc istoria presei româneşti. UZPR reuneşte oameni cu o înaltă calitate intelectuală. Teoria sociologică a instituţiilor ne spune foarte multe lucruri interesante despre astfel de uniuni. Ea reuneşte oameni direcţionaţi de idealuri comune, de aceea putem vorbim de axiologie instituţională. Instituţiile creează tradiţii şi un sentiment puternic al demnităţii personale pentru toţi membrii ei. Un sentiment al valorii personale au şi membrii Uniunii Scriitorilor, Artiştilor Plastici ş.a.m.d. UZPR are o importanţă deosebită în evoluţia culturii româneşti contemporane şi a societăţii.”

Cum răspunde presa la provocări?

Cristian Cocea: „Acum, la Centenar, presa scrisă, şi radioul, şi televiziunea trec prin nişte provocări deosebite şi ele vin din zona tehnologică. Obiceiul de consum cultural se schimbă odată cu apariţia tehnologiei. Putem să ajungem rapid la informaţie şi în acest fel mijloacele de comunicare în masă tradiţioanale pierd startul. Cum răspunde presa tradiţională acestei provocări? Răspunsul este implicit. Vedeţi că pe reţelele sociale oricine crede că poate să fie jurnalist, oricine are un smartphone poate să filmeze şi să transmită în direct. Da, transmite informaţia, însă poate nu transmite şi înţelesul pentru că, în definitiv, asta face presa scrisă, radioul, televiziunea de tip tradiţional: transmite conţinuturi prelucrate ale informaţiei, înţelesul nu numai informaţie brută, rapidă… Din punctul ăsta de vedere ziarul «Argeşul» este de citit pentru mine cel puţin pe partea de editorială, pe partea de comentariu sunt lucruri pe care nu le găsesc în alte zone atât de bine marcate. Aşadar presa de calitate ca să reziste în faţa provocărilor tehnologice trebuie să ofere conţinuturi de calitate şi înţelesuri, nu să fie neutră. De asemenea «Monografia comunelor din Argeş» poate să fie un instrument de lucru foarte important”.

„Argeşul”, primul număr la 31 martie 1876

Ilie Barangă, bibliograful care se ocupă de presa veche încă din anul 1970, a trecut în revistă publicaţiile apărute pe raza judeţului nostru, în ultimul secol (după Marea Unire). Aşa am aflat că primul ziar din Piteşti s-a numit „Deşteptarea”, având profil politic, literar şi comercial (21 martie 1876). La numai zece zile distanţă a văzut lumina tiparului strămoşul cotidianului nostru care deţine, la ora actuală, un record, fiind considerat cel mai vechi ziar din ţară, în activitate. Aşadar, la 31 martie 1876 a apărut primul număr din „Argeşul” cu sumar judiciar, comunal, administrativ şi comercial. Printre ziarele de epocă reprezentative pentru Argeş şi Muscel se numără „Salvarea”, „Vocea Argeşului”, „România Mare”, „Lumea Nouă” etc. În ultimul veac evenimentele din arealul Argeş şi Muscel au fost reflectate în presa ţărănistă, presa legionarilor, presa confesională, presa de întreprindere, presa cultural-ştiinţifică, presa ştiinţifico-tehnică, presa didactică, precum şi în reviste cultural-literare, şcolare, studenţeşti etc. Între anii 1920-1950 au apărut 150 de publicaţii periodice (60 la Piteşti, 66 la Câmpulung, 16 în comune, patru la Curtea de Argeş). Ilie Barangă a amintit şi de explozia informaţională în presa scrisă de după anul 1990, când spaţiul mediatic a fost ocupat, la un moment dat, de peste 30 de ziare de informare generală şi politice.

Arghezi

Cristina Munteanu a vorbit despre condiţia jurnalistului şi l-a evocat pe Tudor Arghezi, care a făcut închisoare pentru convingerile exprimate ca publicist. Arghezi a colaborat la revista „Argeş”, publicând aici ultima serie a „Biletelor de papagal”, graţie scriitorului Mihail Diaconescu, redactorul-şef de atunci. „Viaţa noastră profesională oscilează între două mari contradicţii: datoria de a spune adevărul şi necesitatea de a-l ascunde”, l-a parafrazat Cristina Munteanu pe Arghezi, cel care-şi trage pseudonimul de la Argeş.

Eminescu

Miron Manega l-a elogiat pe ziaristul Eminescu. Reprezentantul UZPR a recitat un poem scris de el, impresionând auditoriul prin profunzimea şi sensibilitatea poetică. Manifestarea s-a încheiat cu „Imnul jurnalistului”, care are ca refren următoarele vresuri: „Nu te amăgi/ Cât eşti printre vii/ Că vei fi bogat/ Prin ce-ai consemnat/ Istoria este plata ta”.

Branişte

Delia Duminică a deschis fereastra luminoasă a lui Tudor Teodorescu-Branişte (născut la 12 aprilie 1899, la Piteşti – decedat la 23 martie 1969, la Bucureşti) – om de litere, jurnalist şi romancier afirmat în România interbelică. Totodată, i-a adresat un gând de pioasă recunoştinţă mentorului său, profesorul Sergiu I. Nicolaescu, părintele specializării Jurnalism, care i-a sugerat să aleagă această personalitate pentru teza sa de doctorat. Cu o activitate de peste 50 de ani de activitate în presa scrisă şi la radio, Tudor Teodorescu-Branişte a fost un gazetar democrat. Nu a scris în Argeş, dar a luptat pentru libertatea presei şi a cuvântului. A fost persecutat şi închis, suportând cenzura ani de zile. A murit sărac şi singur. Delia Duminică a citit un fragment dintr-un număr al revistei „Cuvântul liber” apărută în anul 1924, în care Branişte a definit profesia de jurnalist, citându-l pe un francez: „Ce să vă spun despre presă? Să vă spun că a face presă înseamnă a încerca să ştii totul ca să povesteşti totul. Să înveţi orice ca să vulgarizezi orice. Să înţelegi fiecare lucru ca să explici fiecare lucru. Să nu laşi în umbră nimic frumos sau atroce. Să cauţi adevărurile tipărite, dar cu încăpăţânare să te străduieşti să fii dincolo de timpul tău…”

„”
Fiindcă la 28 iunie 1883, Mihai Eminescu a fost silit să părăsească viaţa publică în calitate de jurnalist, UZPR face demersuri pentru ca data de 28 iunie să fie declarată ziua ziaristului român.

„”
Printre cei care au participat la manifestare s-au numărat, din partea autorităţilor locale şi judeţene, Adrian Bughiu, subprefect, Laurenţiu Zidaru, viceprimar al Piteştiului, Virgil Baciu, primarul comunei Corbi, Nicolae Barbu, primarul comunei Valea Iaşului. Le mulţumim pentru prezenţă şi colegilor noştri de la presa locală, cum ar fi: Cristi Neguţ, redactor-şef „Curierul zilei”, Cristi Vasile, director „Jurnalul de Argeş” ş.a. Din public, octogenarul Ioan Gheorghe, fost director la „Drumuri”, care cunoaşte ca în palmă judeţul, a salutat apariţia „Monografiei comunelor din Argeş”.

Mirela NEAGOE
George OLTEANU
Foto: Al. OPREA