# La cantinele din centru, ciorba e aprobată de… contabil

# La cantinele şcolare, tocăniţa are culoare politică!

Un bucătar priceput, care a lucrat pe la restaurante mari din Piteşti, ne-a dezvăluit ieri cum se fac afacerile la localurile în care poţi lua masa. Cum e cu preţul mic la ciorbe şi la anumite feluri de mâncare, cât se câştigă din anumite „artificii“, dar mai ales ce măgării se fac la cantinele şcolare, unde tocăniţa are culoare politică.

„Fentele”, mai cu măsură

Strategia de la cantinele private e simplă şi, de obicei, exclude fentele de doi bani care ar duce mai degrabă la falimentarea afacerii. Anume, gramajul e respectat într-o bună măsură, alimentele sunt controlate, iar respectivii administratori păstrează şi probe (timp de 48 ore) pentru cazurile în care apar reclamaţii. Atunci, direcţiile de sănătate / veterinare prelevă respectivele probe şi pot confirma dacă omul s-a îmbolnăvit sau nu din cauza a ceea ce a mâncat la cantină – sau nu cumva a luat boala din altă parte.

Treaba e în felul următor: contabilul-şef face o socoteală în baza unui reţetar, estimând şi numărul de clienţi care servesc masa în respectivul local. Acest reţetar, dacă este aprobat, poate sau nu să fie respectat. În restaurantele serioase, reţetarul este respectat cu stricteţe, în unităţi dubioase – te poţi trezi inclusiv la un botez că în loc de şalău invitaţii sunt serviţi cu pangasius. Sau că anumite preparate, anunţate în meniu, lipsesc de pe masă. La cantină e mai simplu, fiindcă arăţi cu degetul ce vrei şi aia primeşti.

De pildă, la o ciorbă de văcuţă se pun cam 50 – 60 grame de carne, câteva cuburi de cartof şi ceva zarzavat. Costul cantinei pentru 10 asemenea porţii este de aproximativ 15 lei, spune bucătarul (deci 1,5 lei porţia). Chiar şi în campanie promoţională, la 3,9 lei cum spuneam, proprietarul afacerii câştigă undeva la 40 lei pentru 10 porţii.

La o cantină se vând zilnic peste 200 de porţii, deci venitul lunar ar fi undeva la 10.000 lei.

În cazul fripturilor şi preparatelor din carne, lucrurile stau chiar mai bine, venitul lunar fiind în jur de 1 miliard lei vechi. Dacă socotim şi deserturile, plus băuturile pe care le comandă clienţii (sucuri, beri, cafele ş.a.m.d.), venitul per cantină ajunge lejer la 1,5 miliarde lei vechi.

Scăzând cheltuielile cu personalul, chiria, utilităţile, profitul unei asemenea unităţi nu este unul extraordinar, însă suficient de atractiv pentru a continua investiţiile în această direcţie.

Până la urmă, în perioadele mai proaste, se pot face mici „artificii” prin care să fie reduse cheltuielile. De pildă, adăugarea de apă în ciorbă în aşa fel încât la preţul de 80 de porţii calculate să poţi servi 100 de clienţi. În loc de 200 de grame de friptură, pui pe grătar 180 ş.a.m.d. Ideea e că nu trebuie să se exagereze, fiindcă până la urmă clientul îşi poate da seama cu uşurinţă dacă este tras pe sfoară într-o asemenea manieră şi a doua oară nu mai intră în respectivul local.

Marile măgării – la cantinele şcolare

Şi tocmai pentru că această „ciupeală” merge bine pe naivitate, profitul cel mai gras şi-l trag firmele care câştigă licitaţii la… cantinele şcolare.

„Aici se fac cele mai mari măgării! Reţetarul include preparate în cantităţi mai mici, fiind vorba de copii, însă preţurile sunt cam aceleaşi. Faceţi voi socoteala să vedeţi cât câştigă o asemenea firmă. Nu e de mirare că, la cantinele şcolare din Piteşti, licitaţiile se câştigă în urma unor jocuri politice sau de diverse interese. Da, licitaţiile sunt aranjate politic! Părinţii plătesc, însă câţi dintre ei ştiu ce anume plătesc? O parte din bani se scurg cu uşurinţă în anumite buzunare, fără a se ţine evidenţa lor în contabilitate. Directorii iau parandărătul, o parte din bani se duc la partid, aici trebuie făcută o anchetă serioasă. La Sibiu, sunt camere video în grădiniţe şi părinţii pot accesa inclusiv sala de mese pentru a vedea cum se serveşte masa, cât se pune în farfurii, cât mănâncă un copil. Păi, cât poate să mănânce un copil de patru-cinci anişori?”

Atenţie, aşadar, la ce se întâmplă cu cantinele grădiniţelor de stat!

Distribuie pe Facebook