De regulă, se spune despre politicienii noştri că mai tot timpul ne vând pielea ursului din pădure. Adică ne promit lucruri pe care nu le au, cu scopul de a-şi îmbunătăţi capitalul electoral. Expresia provine dintr-o fabulă a lui La Fontaine, când doi amici îi vindeau unui blănar pielea unui urs încă viu, pe care se angajau să-l omoare în maximum două zile. Bărbaţii s-au întâlnit într-adevăr cu ursul, dar, cuprinşi de frică, unul s-a urcat în copac, iar celălalt a făcut pe mortul până a trecut pericolul.

Azi, la Consiliul Judeţean s-a întâmplat cam acelaşi lucru: ne-a fost vândută pielea ursului din pădure. Ne-a fost vândut peştele încă neprins din baltă. Preşedintele Dan Manu şi mai mulţi directori din subordine ne-au vorbit despre investiţii „majore” în Argeş, dar care nu există încă, decât în stadiul de intenţie, de evaluare sau de proiect. De ce au simţit nevoia, din nou, de o „maximă transparenţă”? Pentru că, pe bună dreptate, întreabă lumea de ce nu se face mai nimic prin judeţul ăsta, de ce nu se mai vede niciun buldozer, niciun şantier, „de ce dorm ăia?”.
Nu-i adevărat! Noi muncim, nu dormim, dar nu se vede acest lucru – ni s-a spus. De ce nu se vede? Pentru că se lucrează cu hârtii. Cu foarte multe hârtii. Şi ce credeţi? Ieri ni s-a făcut teoria hârtiilor. Ni s-a vorbit despre ce înseamnă un proiect şi ce paşi trebuie parcurşi pentru realizarea documentaţiei şi avizării. Parcă eram la o lecţie despre circuitul apei în natură. Ca să rezumăm, adică să n-o luăm de la evaporare şi condensare, am aflat că durata unui proiect, până la începerea lucrărilor propriu-zise, ar fi cam de 23 de luni! Fără a lua în calcul contestaţiile.

Cu alte cuvinte, am înţeles că de-aia anul ăsta n-am beneficiat decât de amenajarea Teatrului de vară, de asfaltarea câtorva drumuri, de aducerea unui aparat cu rezonanţă magnetică şi a unui computer tomograf la spitale şi, evident, cu voia dumneavoastră, ultima pe listă, de Flacăra Centenarului. De-aia! Din cauza birocraţiei, care îi omoară, dom’le, nu au ce-i face, deşi ei sunt la putere, ei au cei mai mulţi parlamentari, ei au pâinea şi cuţitul!

În fine, departe de noi gândul de a minimaliza munca la aceste proiecte. Cinci dintre ele, în domeniul sănătăţii, sunt foarte mari, vitale am zice, şi vizează consolidarea, modernizarea şi extinderea Spitalului Judeţean, ambulatoriul de specialitate, unitatea de primiri urgenţe, radioterapia ş.a.m.d. Dar despre toate acestea ni s-a vorbit şi la începutul anului. Şi ni se va mai povesti şi la anul, şi mulţi ani de-aici înainte, fiindcă – după cum tocmai aţi aflat – mai întâi vor fi cele 23 de luni, apoi contestaţii, apoi alte licitaţii, apoi şantierele, lipsa chefului de muncă, lipsa finanţării etc. etc.

Prin urmare, e posibil ca abia prin 2020-2021 să înceapă lucrările de modernizare la Spitalul Judeţean. Să le lăsăm, deci, să înceapă şi apoi să le mai vindem o dată. Fiindcă doar ce e în mână nu-i minciună.

Distribuie pe Facebook

Gabriel Lixandru

See Full Bio