Guvernul a confirmat oficial, marți seara, schimbarea de la vârful Educației: premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui României propunerea de revocare a lui Daniel David, ca urmare a demisiei acestuia, și asumarea interimatului la Ministerul Educației și Cercetării. Decizia vine după aproape o lună de vid instituțional și într-un context marcat de presiuni bugetare fără precedent asupra sistemului de învățământ.
Interimatul, confirmarea unui scenariu anticipat
Așadar, Ilie Bolojan va prelua temporar conducerea Educației. Funcția rămăsese vacantă de 22 de zile, după plecarea lui Daniel David, al cărui mandat a fost dominat de reduceri masive de fonduri în zona preuniversitară.
Potrivit informațiilor din interiorul Guvernului, anul 2026 se anunță la fel de dificil, cu posibile tăieri și în zona universitară, inclusiv prin diminuarea locurilor finanțate de la buget și comasarea unor instituții de învățământ superior. Mesajul transmis dinspre Palatul Cotroceni este clar: prioritățile financiare vor cântări mai greu decât proiectele de reformă pe termen lung.
Educația, prinsă între deficit și lipsa de asumare politică
Consilierul prezidențial Sorin Costreie a explicat deschis de ce portofoliul Educației nu mai este atractiv: într-un an dominat de reduceri, orice ministru are puțin spațiu de manevră pentru politici cu impact real.
Această realitate explică și întârzierea numirii unui titular. Educația devine astfel un domeniu de „gestionare a pierderilor”, nu de investiție strategică, iar interimatul premierului reflectă mai degrabă nevoia de control bugetar strict decât dorința unei schimbări de viziune.
Ilie Bolojan și modelul „statului suplu”
Preluarea Educației îl aduce pe Ilie Bolojan într-un sector pe care l-a privit constant prin prisma eficienței administrative. De-a lungul carierei sale, atât la Oradea, cât și la conducerea județului Bihor, actualul premier a promovat comasările, reducerea cheltuielilor și reorganizarea instituțiilor publice.
Aceeași filosofie a stat la baza Legii 141/2025, care a restructurat masiv sistemul de învățământ: școli comasate, norme didactice mărite, clase mai aglomerate, mii de posturi dispărute și un număr semnificativ mai mare de elevi în învățământul simultan. Criticii acestor măsuri au semnalat lipsa unor evaluări publice clare privind impactul real asupra calității educației.
Interimatul lui Ilie Bolojan la Educație nu este doar o soluție temporară, ci un test politic major. Pentru prima dată, premierul nu mai este doar arhitectul tăierilor bugetare, ci și responsabilul direct pentru un sistem deja tensionat, marcat de proteste și neîncredere. Modul în care va gestiona această perioadă va arăta dacă Educația rămâne un capitol contabil sau dacă va primi, măcar parțial, statutul de prioritate națională.
