Românii care doresc să urmeze o pregătire militară pe bază de voluntariat au acum mai aproape o nouă oportunitate. Proiectul de lege privind voluntariatul militar a fost adoptat de Camera Deputaților, marcând un pas important spre instituirea cadrului legal pentru pregătirea cetățenilor în sistemul de apărare națională.
Legea voluntariatului militar, votată de Camera Deputaților
Miercuri, 22 octombrie 2025, deputații au aprobat proiectul de modificare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Conform datelor transmise de Agerpres, proiectul a primit 263 de voturi „pentru”, 11 „împotrivă” și 13 abțineri. Camera Deputaților este prima cameră sesizată, urmând ca Senatul să dea votul final.
Noul cadru legislativ introduce conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”, prin care cetățenii români pot îndeplini, în mod voluntar și pe timp de pace, serviciul militar activ. Programul este destinat persoanelor cu vârste între 18 și 35 de ani, bărbați și femei, care nu au efectuat alte forme de serviciu militar.
Cum se desfășoară pregătirea militară voluntară
Voluntarii vor participa la un program de instruire militară de bază cu durata de până la patru luni, desfășurat în unități ale Ministerului Apărării Naționale.
Pe toată perioada instruirii, participanții vor beneficia gratuit de:
- cazare;
- hrană;
- echipament;
- asistență medicală;
- soldă lunară corespunzătoare funcției de soldat.
La finalul programului, absolvenții vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute și vor fi luați în evidență de centrele militare, fiind încadrați în rezerva operațională. În caz de mobilizare, stare de urgență, asediu sau război, aceștia vor putea fi chemați să participe la misiuni conform nevoilor structurilor de apărare.
Excepții și reglementări speciale pentru rezerviști
Proiectul de lege include și prevederi clare privind statutul rezerviștilor și persoanelor exceptate. Clericii, călugării cu cel puțin doi ani vechime în mănăstire și personalul consacrat al cultelor religioase recunoscute sunt exceptați de la acest tip de serviciu, cu excepția preoților militari.
De asemenea, cetățenii români care au servit anterior în armatele statelor membre NATO sau UE vor fi înregistrați cu gradul militar dobândit, iar cei care au activat în armatele altor state vor fi trecuți în evidență cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin.
Rezerviștii voluntari pot fi chemați pentru instruire, completarea forțelor armate sau pentru misiuni în situații speciale, potrivit nevoilor apărării naționale.
Adoptarea acestei legi reprezintă un pas esențial în modernizarea cadrului legislativ privind pregătirea militară a populației. Tinerii români care aleg voluntariatul militar vor avea șansa să contribuie activ la securitatea națională, dobândind totodată experiență și beneficii concrete.
