Guvernul României a decis, printr-o ordonanță de urgență emisă pe 21 august 2025, prorogarea cu șase luni a termenului de aplicare a noilor tarife rutiere pe drumurile naționale. Astfel, implementarea, inițial programată pentru 1 ianuarie 2026, va fi amânată până pe 1 iulie 2026.
Această măsură va avea un impact semnificativ asupra circulației pe drumurile naționale. Iată detaliile care stau la baza acestei decizii.
Prorogare: implementarea tarifării electronice
Guvernul a justificat amânarea pentru a permite o implementare mai eficientă a Sistemului de Tarifare Rutieră Electronică (STRR). Acest sistem va gestiona tarifele de trecere pe drumurile naționale și va fi integrat cu soluțiile din Uniunea Europeană. Decizia vizează asigurarea unei tranziții line pentru transportatorii de marfă și șoferii de vehicule grele. Aceștia vor plăti conform noilor reglementări.
Decizia de amânare a fost considerată necesară pentru a da timp autorităților să dezvolte infrastructura și soluțiile informatice care vor susține implementarea noilor tarife rutiere. Acestea includ achiziționarea echipamentelor pentru stațiile de control și integrarea lor cu sistemele europene de tarifare rutieră, garantând un proces coerent și fără sincope.
Ce presupune viitorul sistem de tarifare rutieră?
Noul sistem va înlocui actualul Sistem Integrat de Emitere și Gestiune a Rovinietei (SIEGMCR), migrând toate datele din vechiul sistem, dar și adăugând funcționalități noi.
În special, acesta va include un sistem de colectare a taxelor TollRo pentru vehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată (MTMA) mai mare de 3,5 tone.
Noul sistem va fi implementat treptat și va permite monitorizarea eficientă a fluxului de transporturi pe drumurile naționale ale României.
Amânarea aplicării noii roviniete TollRO este de interes și pentru argeșeni, deoarece le va oferi transportatorilor locali mai mult timp pentru a se adapta noilor reglementări rutiere.
Implicațiile pentru șoferi și transportatori
Prorogarea termenului va oferi mai mult timp autorităților pentru a finaliza lucrările de infrastructură necesare și pentru a asigura o integrare corectă cu sistemele existente în UE.
Acest lucru ar putea duce la o tranziție mai lină și la evitarea posibilelor disfuncționalități care ar fi putut apărea în caz de implementare precipitată.
