Se apropie. Vacanța cea mult așteptată deopotrivă de elevi, părinți și cadre didactice după un an școlar parcurs cu greu în condiții de pandemie. Mai ales cei care termină orele la prânz, se opresc în parcurile Piteștiului. Pline ochi.

Ghiozdane aruncate la întâmplare pe băncile pe care mai stau bătrâni tăcuți cu privirea pierdută departe. Copiii iau cu asalt toboganele, leagănele, balansoarele iar adolescenții aparatele se „fitness”. Harmălaie, agitație, vacarm în fiecare parc, fie din centrul urbei ori din cartiere. Viața palpitând la locurile de joacă unde se distrează grupuri de copii sătui de stat în casă sau în băncile școlii. Vremea e prielnică, temperaturi specifice mijlocului de cireșar.

Copiii în tricouri și pantaloni scurți, bunicuțe de modă veche se apară de zăduf cu evantaie de epocă. Ce bună ar fi o gură de apă rece! Privirile multora se îndreaptă spre fântânile care-și înalță silueta de fier în fiecare parc. Zadarnic. Ele fac umbră pământului degeaba. În majoritatea cazurilor, nu funcționează. Rugina a pus stăpânire pe ele. Vopseaua s-a scorojit. Par vechi. De demult. Precum evantaiele bătrânelor…

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio