Trăim de aproape nouă luni cu speranța că în curând se va sfârși coșmarul izolării și ne vom putea relua viețile de dinainte. Cu ce rămânem când vom depăși criza și, mai ales, la ce ne întoarcem? Vom fi, oare, mai buni, mai înțelepți, mai uniți? Din cauza restricțiilor provocate de Covid-19, ziua de 1 Decembrie nu va mai fi celebrată în stradă, cu parade militare, discursuri, concerte şi mâncare împărţită românilor. Ce lecție de patriotism ne învață pandemia care-i distanțează pe români și pune mască pe fastul sărbătorii prilejuite de Ziua Națională? Oameni ai cetății, de diferite profesii, ne-au oferit răspunsuri remarcabile, profunde și pline de miez, de un autentic românism. 

„Un apatrid nu va fi niciodată fericit”

Filofteia Pally, cercetător științific, expert național în etnografie la Muzeul Golești: „Îmi iubesc țara, respect istoria neamului meu, cu sau fără fast! Covidul joacă un rol esențial nu doar în existența noastră vitală, ci și în transformările politice, economice, sociale, pe care le parcurgem. Societatea românească, profund polarizată politic în ultimii ani, părând a exista exclusiv după principiul <<ori noi, ori voi!>>, s-a atomizat, pare-se, și mai mult. Motivați de machiavelismul care străbate istoria umană (<<scopul scuză mijloacele>>), de parcă <<ieri>> seamănă leit cu <<azi>>, politicienii noștri nu găsesc un limbaj comun; mai mult chiar, <<unii>> îi consideră vinovați pe <<ceilalți>>, de apariția și efectul dezastruos al virusului/bacterie/armă biologică sau ce o fi el, care decimează omenirea! Acesta este, pe scurt, contextul în care ne pregătim să întâmpinăm Ziua Națională a României, reperul istoric aniversar al unui popor aflat <<sub vremuri>>. De câțiva ani era trist, acum este deja dramatic… Eu, de când mă știu, îmi iubesc și respect țara, istoria, glorioșii înaintași care și-au sacrificat viața pentru a avea patria întregită și demnă. Nu mă consider europeană decât în măsura în care simt că aparțin unei culturi naționale de valoare, unui neam care a trăit și construit (într-o) o civilizație puternică și demnă. Mi-am educat copiii în spiritul acestei credințe, i-am îndemnat pe tinerii care, cu aroganța vârstei, dar și din neștiință, afirmau că „țara asta nu merită nimic, ne vom construi viitorul doar într-o țară civilizată, nicidecum într-o Românie medievală” să reflecteze mai profund atunci când fac afirmații de acest fel. A-ți renega țara este similar cu a-ți renega familia… Un apatrid nu va fi niciodată fericit, oricât de bogat ar deveni. Rădăcinile aeriene sunt doar pentru mercenari, iar acest statut social nu te poate onora, nici în fața marilor neamuri, nici în fața copiilor tăi. 

Nu am știut să omagiem cum se cuvine Centenarul Marii Uniri, cu atât mai puțin vom ști să sărbătorim această zi memorabilă în timpul pandemic al lui 2020. Eu nu simt neapărat nevoia unor sărbători fastuoase, cu mulțimi inundând străzile și făcând cozi la tarabe îmbietoare cu <<mititei și fasole cu ciolan>>, dar mi-aș fi dorit să constat că știm să fim, dincolo de diferențele de opinie, un popor unit în fața pericolului cu care ne confruntăm, că destinul neamului nostru este mai presus de interesele partinice subiective, dominate de o patimă nedemnă, care ne subminează respectabilitatea civilizației naționale. Dacă aceasta este starea națiunii, cred că am putea, cel puțin, să ne întoarcem gândul și sufletul, măcar o clipă, către momentele și personalitățile istorice care și-au sacrificat, fără ezitare, viața, energia, averea (!!!), în numele celui mai nobil ideal: România demnă, unitară, respectabilă. Cred că de aici ar trebui să începem!”

„Am pierdut libertatea”

Conf. univ. dr. Sorin Mazilescu, de la Universitatea din Pitești: „E o perioadă tristă, dar în toată această avalanșă de sentimente de furie și frustrare își face loc lecția de viață. Este una dintre cele mai importante lecții de viață pe care le-am primit până acum. Această perioadă ne-a făcut să reflectăm mult mai bine la momentele importante din viață. Toate se desfășurau cu o rapiditate încât nu mai simțeam sărbătoarea în sine. Cu siguranță va fi o adevărată lecție de istorie ziua de 1 Decembrie. Simt că am pierdut libertatea pe care nu o apreciam la adevărata ei valoare. Ușor, ușor, s-a instalat teama. Din situația asta am învățat că, de fapt, tot ceea ce credem că ni se cuvine, tot ce considerăm a fi natural poate să dispară într-o clipită. Așa că de aici trebuie să plece în primul rând aprecierea maximă pentru ceea ce avem, pentru micile bucurii ale vieții, pentru momentele trăite în deplină libertate și să ne aducem aminte, în această zi mare, de sacrificiile înaintașilor noştri pentru ziua când la Alba Iulia toți românii s-au unit cu țara. Unire. Acesta este cuvântul pe care ar trebui să-l rostim cu toții de Ziua Națională a României. Este Unirea care ne va ajuta să depășim aceste momente pe care le vrem demult uitate!”

„A rămâne împreună”

Araxy Negoșanu, managerul Centrului Cultural Județean: „Când spui patriotism, spui dragoste de țară, dragoste de neam, de popor. În mod tradițional, patriotismul înseamnă devotamentul manifestat pentru apărarea patriei. În societatea contemporană, definiția patriotismului s-a schimbat, căpătând noi valențe. Acum ne referim cu precădere la comunitatea din care facem parte, la identificarea cu această comunitate, cu valorile și idealurile sale, în contextul pandemiei. În trecut, oamenii luptau cu arma în mână ca să-și apere țara. În prezent, luptăm cu toții împotriva acestui virus, un dușman cu mult mai perfid, mai mult sau mai puțin văzut… Și acum sunt, ca și atunci, cei din linia întâi… De data aceasta, cei din linia întâi sunt îngerii în halate albe, personalul medical. Și da, unii luptă, chiar luptă în actualele condiții, pentru ca omenirea să poată merge mai departe și tinerele generații să aibă un viitor. Unii asigură hrană trupului, alții asigură hrană minții. Toți încercăm să facem ceva pentru a ieși învingători. Dacă trebuie să sintetizăm ce lecție de patriotism ne-a învățat pandemia, aceea este, cred lecția de a rămâne împreună. De a acționa împreună. De a reuși împreună. De a ne contura un viitor împreună.”

„Legătura cu pământul”

Victoria Irimia, medic primar psihiatru, doctor în științe medicale: „Patriotismul este o trăire engramată genetic. Este legătura noastră cu pământul ce ne protejează rădăcinile care, oricât de virtuale, ne fixează trăsăturile și rosturile esențiale. Această legătură nu se subordonează fastului, nici demonstrațiilor de forță, ci iese la iveală ori de câte ori ne închinăm în fața drapelului și ne mândrim cu istoria noastră milenară. Pandemia de Covid-19 nu poate decât să decanteze iubirea noastră de țară, de orice exteriorizare cu conotații regizate. Avem ocazia să ne mândrim că suntem români în intimitatea sufletelor noastre”. 

„Greu de învăţat”

Cristian Gentea, primarul din Piteşti: „Şi anul acesta vom sărbători Ziua Naţională, dar sărbătoarea suferă o mutație. Nu va fi o manifestare exterioară, publică, nu vom fi alături de prieteni în stradă, nu vom avea nici paradă militară, nici retragere cu torțe, nici concerte, dar asta nu înseamnă că nu simțim sărbătoarea fiecare în parte, în interiorul nostru! Lecția pandemiei este simplă și, din acest motiv, constat, tratată superficial, deci greu de învățat: întoarcerea la bunul simț natural, la respect pentru cel aflat aproape sau mai departe, la simț civic, la bucuria simplă, dar adevărată de a trăi cu familia ta, în orașul tău, adică în țara ta! Sunt mulți români care locuiesc și muncesc departe, dar… trăiesc cu mintea și inima în țara lor, pentru că rădăcina nu poate fi scoasă! La mulți ani, tuturor românilor, oriunde ar fi! Le doresc să învățăm lecția dată de pandemie!

Un act prioritar

Prof. univ. dr. Radu Gava: „Chestiunea luată în discuție este extrem de complicată. Consider că sănătatea este o problemă fundamentală. Deci, respectarea regulilor privind pandemia este un act prioritar, de patriotism. Sigur sărbătorirea Zilei Naționale a României este un moment important al istoriei noastre, care nu trebuie ocolit. În acest context consider că soluțiile găsite, care scot în evidență acest moment istoric, sunt bine venite, dacă respectă și regulile de sănătate”.

„Înțelegerea clipelor grele”

Inginerul și scriitorul Gabriel Cazan: „Patriotismul este altceva. Nu o paradă militară. Patriotismul este înțelegerea clipelor grele, mobilizarea resurselor pentru depășirea situațiilor de criză. Patriotismul este bucuria de a fi parte a istoriei unei nații greu încercate, însă mereu puternică, mereu cu sentimentul că vom lăsa nepoților o țară frumoasă, plină de dovezi ale jertfelor celor ce au trăit aici”.

„Să plătim tributul”

Marian Toader, primarul comunei Lerești: Patriotismul este sentimentul iubirii față de țară, aflat în inimile noastre de români. Dacă eroii neamului și-au dat viața pe câmpurile de luptă cu patriotism, este rândul nostru să plătim tributul în războiul cu inamicul nevăzut, tot din patriotism, stând distanțați unii față de ceilalți, pentru a învinge dușmanul omenirii, cu speranța că ne vom întâlni cât mai curând, sănătoși, purtând cu mândrie pe străzile patriei drapelul național și flori de recunoștință. Este vremea să transmitem copiilor noștri lecția despre libertate și patriotism stând la căldura căminelor noastre, pentru a sădi în inimile lor dragostea față de eroii neamului și integritatea națională”.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio