Măștile chirurgicale și cele de tip respirator sunt componente esențiale ale echipamentului individual de protecție pentru cadrele medicale. Din cauza restricțiilor impuse de pandemia cu COVID-19, aceste măști sunt purtate și de oameni care nu lucrează neapărat în domeniul sanitar.

Folosite corespunzător, aceste accesorii care lasă numai ochii descoperiți filtrează particulele fine din aer și previn transmiterea infecțiilor. În contextul epidemiologic actual, măștile se recomandă a fi purtate o singură dată, în cazul majorității.

Care sunt riscurile utilizării excesive a măștilor de protecție facială ne lămurește un specialist pneumonolog de la Spitalul Juețean de Urgență, într-un text publicat în „Săptămâna medicală” și postat pe site-ul instituției, din care spicuim, în ceea ce urmează.

Dermatite, acnee, hipercapnie

Dr. Petru Emil Muntean de la Dispensarul de Pneumoftiziologie Pitești: „Măștile de protecție facială în sine sunt ușoare, însă datorită suprafeței mici de contact, este exercitată o presiune mare pe o suprafață mică de piele. Pielea este hidratată excesiv de către propria transpirație și este astfel susceptibilă la iritații. Ca și complicații posibile pot fi unele dermatite, acneea, hiperpigmentarea pielii. În astfel de cazuri e recomandată folosirea unor dermato-cosmetice pe bază de acid hialuronic, glicerină, ceramide, niacinamidă. Folosite corespunzător, acestea filtrează particulele fine din aer și previn transmiterea infecțiilor. În cazul majorității măștilor, în context epidemiologic actual, se recomandă a fi purtate o singură dată.

Există anumite metode de sterilizare, însă acestea pot afecta proprietățile de filtrare a măștilor cu supapă. Procesul normal de respirație constă în a inspira oxigen și a expira dioxid de carbon. Utilizarea prelungită a unei măști de protecție facială, pe de o parte poate perturba acest proces normal de respirație și determină inhalarea unor cantități excesive de dioxid de carbon în loc de oxigen, și astfel apare afecțiunea numită hipercapnie și pe de altă parte afectează senzația termică a întregului corp al purtătorului.

Hipercapnia este o acumulare în exces de dioxid de carbon. Această afecțiune poate provoca dureri de cap, amețeli, oboseală, precum și unele complicații grave, cum ar fi convulsii sau pierderea cunoștinței. Deoarece aceste efecte pot fi vagi, s-ar putea să nu ne dăm seama că sunt cauzate de hipercapnie. Unele persoane care au boli pulmonare își măsoară propriile niveluri de oxigen la domiciliu cu ajutorul unui pulsoximetru, dar acest dispozitiv nu poate detecta hipercapnia (nivelul de dioxid de carbon poate fi prea mare chiar dacă nivelul de oxigen este normal).”

Campion la ERS „Game Zone”

Congresul Societății Europene de Pneumologie (ERS) reunește anual profesioniști din domeniul bolilor respiratorii. Evenimentul se mândrește cu un excelent program științific și educațional care răspunde nevoilor cercetătorilor, clinicienilor, medicilor generaliști și ale profesioniștilor din domeniul penumologiei. Anul trecut, la cea de-a XXIX -a ediție ce s-a desfășurat la Madrid, au fost peste 22 de mii de delegați care au participat la peste 420 de sesiuni educaționale și științifice. „Game Zone” se desfășoară în cadrul ERS Congres.

Tânărul specialist pneumonolog, Petru Emil Muntean, a câștigat, doi ani la rând, ERS „Game Zone”. Jocul care testează cunoștințele medicale se desfășoară într-o hală mare cu multe monitoare. Fiecare concurent se loghează cu numele de pe ecuson și parolă. Pe monitor se derulează 100 de întrebări, mai simple, mai complexe, cu răspunsuri multiple sau unice. În funcție de dificultatea întrebării concurenții au la dispoziție între 10 și 25 de secunde pentru a da răspunsul corect. Concursul durează opt ore. Întrebările sunt diverse, despre pneumologie, endoscopie, boli autoimune, pediatrie, somnologie, sindromul apneei, teorii și metode de aplicare a diferitelor tratamente, rezultate de laborator, imagini de computer tomograf etc.

(N.G.)

Distribuie pe Facebook

Argeşul

See Full Bio