Situaţia bazei sportive „Aripi” din Piteşti unde, ca urmare a unei decizii a instanţei de judecată, a fost făcută o punere în posesie pe 2.483 mp exact pe mijlocul terenului de fotbal readuce în atenţie subiectul sensibil al retrocedărilor şi deciziilor judecătoreşti pe această temă.
Din păcate, nu este singurul caz de acest gen din Piteşti, iar consecinţele se văd: apar blocuri pe te miri unde, miza imobiliară fiind uriaşă. Pe de altă parte, parlamentarii nu fac nimic pentru a reglementa acest aspect al legilor fondului funciar, aşa cum greu se mişcă, de pildă, şi cu modificarea legislaţiei care să permită omorârea mai rapidă a urşilor care, înmulţiţi peste măsură, fac pagube însemnate…
Parlamentarii vegetează
La Prefectura Argeş – acolo unde funcţionează Comisia Judeţeană de Fond Funciar – cea mai mare parte a proceselor în care este implicată instituţia ţine de retrocedări. Mai multe legi au reglementat fondul funciar după 1991, iar cea care a pus mai presus de orice principiul „restitutio in integrum” a făcut cele mai mari daune. În loc să pună în posesie cu măsură şi acolo unde se poate, fără să afecteze domeniul public, iar pentru restul suprafeţelor revendicate să trimită speţa la Autoritatea Naţională pentru acordarea de despăgubiri, instanţele – şi unele primării – au preferat să decidă retrocedări care frizează pe alocuri bunul simţ. Curţi de şcoli şi grădiniţe, spaţii verzi, străzi, trotuare, ba chiar şi baze sportive după cum s-a văzut la „Aripi” sau, mai nou, fântâni arteziene din Piteşti! „În alte state din fostul bloc comunist s-a retrocedat doar o anumită suprafaţă de teren şi în rest s-au acordat despăgubiri. La noi, ca la nimeni! Ar fi util ca parlamentarii să încerce să reglementeze ce mai poate fi reglementat, căci nu se mai poate aşa!”, a spus Cornel Ionică, primar al municipiului Piteşti.
Ciudatele decizii ale instanţelor
Nu ştim pe ce considerente au luat unele decizii magistraţii în privinţa retrocedărilor, dar haideţi să vedem dacă nu se putea, cumva, apela la despăgubiri sau la alte soluţii. Avem exemple concrete din Piteşti care ne arată absurdul unor situaţii. Iată câteva zone aparent imposibil de retrocedat, dar care au ajuns în proprietate privată ca urmare a unor decizii ale instanţelor de judecată:
* 100 mp de teren în curtea Liceului Tehnologic „Dacia” de pe strada Henri Coandă (Marius Codleanu);
* 300 mp în curtea Şcolii Nr. 9 de pe strada Negru Vodă (familiile Ştefănescu şi Ungureanu);
* 381 mp în curtea Grădiniţei Nr. 5, pe strada Exerciţiu (Virgil Băcanu şi Marioara Georgescu);
* 250 mp în parcarea blocurilor 19 şi 22, pe strada Exerciţiu (Virgil Băcanu şi Marioara Georgescu);
* 1.500 mp în curtea ADP şi sub sere (strada Obor);
* 15.952 mp în curtea Publitrans şi în zona pieţei de gross, pe strada Depozitelor;
* 200 mp din aleea de lângă blocul D9, pe strada Crinului (Constantuin Bărănescu);
* 11.000 mp din groapa de gunoi a municipiului (Ion Din şi Floarea Orăşanu – fosta contabilă şefă a Primăriei Piteşti);
* 900 mp din spaţiul verde din faţa Complexului „Ciocârlia”, pe strada Negru Vodă (Ion Şchiopu şi Angelica Tănăsie);
* 3.000 mp din spaţiul verde dintre blocurile 27 şi 16 din Trivale;
* 14.510 mp în incinta Stadionului „Nicolae Dobrin”! (Stelian Ştefănescu);
* 500 mp în interesecţia străzilor Gheorghe Doja şi Craiovei;
* 3.000 mp în capătul de linie 19 din Găvana (familia Ştefănescu);
* parcarea de la capătul liniei 8 din Trivale;
* zona din faţa Sălii Sporturilor unde aterizează elicopterele SMURD şi o parte din strada Nicolae Dobrin;
* treptele de acces dinspre Banatului spre stadion.
Afacere
Graţie legilor strâmbe, retrocedările au devenit în timp un fel de afacere, iar samsarii de terenuri şi clădiri au apărut în prim-plan. Aşa se face că imobile preţioase din punct de vedere financiar şi ca monumente de arhitectură sau istorice au ajuns în proprietate privată, precum Casa Căsătoriilor din Piteşti, clădirea Liceului Economic de pe bulevardul Republicii sau Vila „Florica” din Ştefăneşti. Vechiul sediu al SC Apă Canal 2000 SA – la fel. Multe case vechi au fost transformate în localuri, altele sunt în paragină. Samsarii au cumpărat drepturi litigioase pe nimic de la proprietarii sătui de procese şi ulterior s-au ales fie cu terenuri pe care le-au vândut pe bani grei, fie cu despăgubiri uriaşe de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Evident, terenurile vizate au fost în administrare publică. Unele, însă, cu greu ţi le-ai putea imagina retrocedate!
O uşurare…
Uneori, instanţele mai decid şi în beneficiul autorităţilor locale. „Am avut un proces lung în care ni se revendicau 29 de hectare de teren în zona străzii Livezilor: străzi, trotuare, spaţii verzi, terenuri de sub blocuri, fostul «San Siro»… Până la ultimul termen, instanţele le dăduseră dreptate revendicatorilor. La final, însă, am avut câştig de cauză şi aşa am putut demara, de exemplu, proiectul pentru amenajarea unei baze sportive moderne pe fostul «San Siro», proiect aflat în derulare. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat dacă se retrocedau cele 29 de hectare acolo! Un dezastru, nu alta!”, ne-a declarat Cornel Ionică. În multe zone din Piteşti putem vedea garduri împinse spre jumătatea trotuarelor, ba chiar şi construcţii care ating partea carosabilă (pe strada Mihai Eminescu). O fi ea proprietatea sfântă, dar chiar cu orice preţ… urbanistic?
Un Comentariu
cititor
Daca fotografia cu completul de judecata nu e fake, atunci nu stiu de ce ne mai miram. Ce experienta de viata au copiii aceia ? Vorba unui clasic in viata -o fotografie face cat o mie de cuvinte.