Confruntările dintre oameni și urși din zonele montane devin tot mai frecvente în România. De la sperieturi serioase și răni grave, până la tragedii, numărul incidentelor crește acolo unde animalele sălbatice au început să își schimbe comportamentul din cauza interacțiunilor directe cu oamenii. Experții atrag atenția: în anumite locuri turistice, riscul este mult mai ridicat.
Transfăgărășanul, primul pe lista pericolelor
Potrivit lui Cristian Papp, manager al Departamentului de Arii Protejate și Sălbăticie din cadrul WWF România, citat de ziare.com, Transfăgărășanul este zona cu cele mai multe interacțiuni periculoase dintre turiști și urși. Oamenii se opresc pe marginea drumului, filmează și mai grav — hranesc animalele, ceea ce le determină să revină constant în zone circulate.
Expertul avertizează că acest comportament le modifică total instinctele și transformă ursul într-un animal care cere hrană, nu o mai caută în habitatul natural.
Valea Prahovei, o „bandă fierbinte” pentru atacuri
Pe locul al doilea ca risc se află stațiunile de pe Valea Prahovei, extrem de vizitate în orice perioadă a anului. Aici, urșii sunt atrași de deșeurile lăsate în spații neprotejate, dar și de turiștii neatenți care caută contactul direct pentru poze ori adrenalina momentului.
Astfel de interacțiuni cresc exponențial șansele unor atacuri, întrucât animalele își pierd frica naturală față de oameni.
Gunoaiele – sursa principală a „vizitelor” urșilor în stațiuni
Christan Papp subliniază că gestionarea deficitară a deșeurilor este marele factor de risc din zonele turistice de munte. Containere neasigurate, resturi alimentare și ignorarea regulilor de siguranță transformă hotelurile și pensiunile în magnet pentru urși.
Specialistul afirmă că simpla aplicare a amenzilor nu este suficientă pentru a reduce incidentele. Multe pensiuni, restaurante sau chioșcuri turistice contribuie indirect la atragerea urșilor prin gestionarea deficitară a deșeurilor, ceea ce transformă zonele turistice în adevărate surse de hrană pentru animale. Pentru astfel de situații, spune el, sunt necesare sancțiuni ferme, care să transmită un mesaj clar: suspendarea activității economice pentru minimum 6 luni în cazul operatorilor care ignoră regulile și continuă să faciliteze apropierea urșilor de oameni.
Totodată, expertul subliniază că responsabilitatea trebuie împărțită: turiștii care hrănesc animalele, autoritățile care nu intervin la timp și agenții economici care nu iau măsuri preventive contribuie cu toții la schimbarea comportamentului urșilor și la apariția unor situații cu potențial tragic.
Așadar, fenomenul nu va putea fi controlat fără implicarea oamenilor: mai puține poze, zero hrană pentru animale sălbatice, gospodărirea corectă a deșeurilor și aplicarea fermă a sancțiunilor.
Doar așa pot fi prevenite tragediile și menținut echilibrul unui simbol al faunei românești: ursul brun.
