Sorin Mazilescu
Azi a fost lansat, la Biblioteca Judeţeană, volumul „Studii etnologice – publicistica asupra etnozonei Argeş-Muscel”, semnat de lector dr. Sorin Mazilescu, manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Cartea este o incursiune în cea mai mare arhivă culturală a poporului român, dar şi un prilej de revalorizare a matricei Argeş-Muscel, a prezentului şi trecutului, de focalizare a valenţelor etnologice în lumina benefică a reflectoarelor atenţiei.
Cartea este structurată în trei secţiuni care focalizează detalii din spaţiul etnologiei, al etnografiei şi al meşteşugurilor, iar în final autorul inserează câteva semnale primite dinspre publicaţiile culturale.
Materializată prin cumul de articole, studii, comunicări, prezentări specifice, intervenţii oficiale din partea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, precum şi fragmente de curs universitar, lucrarea este bazată pe observaţia minuţioasă şi pe munca descriptivă, de selecţie şi de transcriere a unor date esenţiale, menite să conducă la înţelegerea temeinică a caracteristicilor, a structurii şi a evoluţiei etnozonei Argeş-Muscel.
Date preţioase
„Cunoscut deja ca exeget al substratului cultural din Valea Râului Doamnei, Sorin Mazilescu oferă şi în acest volum date etnologice şi etnografice preţioase, care vorbesc despre obiceiuri, tradiţii, ritualuri, datini urmărite în spaţiul menţionat, legende care dau rost realului (recuperate şi receptate ca valori de grup). El aduce în completare informaţii despre îndeletniciri vechi, recognoscibile de altfel în întreg spaţiul românesc (olăritul, dogăritul, arhitectura tradiţională), dar sesizează şi procese recente, etno-sociologice, care nu scapă abordării reflexive: fenomenul migrării populaţiei rurale spre zonele industrializate, manifestare extinsă în zilele noastre spre piaţa de muncă din UE; familia transnaţională, un nou tip de formă socială de bază, cu alte caracteristici şi creată în alte condiţii”, a apreciat poeta Magda Grigore, cenzor de carte.
„Cultură de rezistenţă”
„Strategie de bază, conservarea culturii populare înseamnă practic un demers sistematic şi coordonat pentru protejarea patrimoniului cultural. S-a constituit o cultură savantă, academică sau majoră propusă de profesionişti şi învăţată în şcoală, înnoitoare, individuală, subiectivă, a cărei condiţie de existenţă este originalitatea, noutatea. Proliferează în zilele noastre o cultură mediatică de consum. Este ofensiva unui nou model cultural. Este firesc, prin urmare, să susţinem o cultură de rezistenţă, care să lucreze după binecunoscuta sintagmă maioresciană în contra direcţiei culturii de consum”, a spus Sorin Mazilescu.
Mirela NEAGOE
