De ce nu ne vrea Olanda în Schengen sau de ce corupţia altora e bună, dar a noastră nu

vrea Olanda Schengen — Detalii actualizate despre vrea Olanda Schengen, pe scurt, în articolul de mai jos.

vrea Olanda Schengen

Zilele trecute, prim-ministrul olandez, dl Mark Rutte, a exprimat în nişte termeni foarte tranşanţi refuzul ţării sale de a accepta ca România, împreună cu vecinii bulgari, să adere la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.

Într-un discurs rostit în Parlamentul European, dl Rutte a declarat: „Salut faptul că România și Bulgaria au această aspirație de a adera cu totul la acquis-ul Schengen și știm despre efortul depus în Bulgaria și România în această privință. Dar știm că munca nu este încheiată. România și Bulgaria trebuie să îndeplinească anumite condiții din MCV, iar corupția e una dintre cele mai importante. O înțelegere e o înțelegere și nu putem accepta țări în Schengen dacă nu îndeplinesc toate criteriile”.

Mai pe înţeles, Olanda condusă de dl prim-ministru Rutte ne spune că nu avem ce căuta în Schengen, din cauză că suntem corupţi.

Corupţia altora e bună

Organizaţia neguvernamentală americană Transparency International (prezentă inclusiv în România)  efectuează de mai mulţi ani studii privind gradul de corupţie în toate ţările lumii. ONG-ul respectiv dă publicităţii, în fiecare an, clasamente în acest sens.

Clasamentul din 2017, spre exemplu, arată că România ocupă locul 59, cu 48 de puncte (puncte mai multe înseamnă corupţie mai puţină), poziţie identică cu cea de anul trecut.

Însă, cu acelaşi punctaj ca şi noi, găsim însă şi Grecia. Ţară care e deja în Schengen de ani buni şi a cărei prezenţă acolo nu pare a-l deranja pe intransigentul premier olandez. Chiar dacă e la fel de coruptă ca România.

Sub noi, cu 45 de puncte, deci mai coruptă niţel decât noi, dăm de Ungaria. Şi ea membră Schengen de mai mulţi ani. Nici corupţia grecească, nici cea ungurească, nu-l fac pe dl Rutte să aibă ceva împotriva prezenţei în Schengen a acestor ţări. Doar cea din România şi Bulgaria îl deranjează.

Ce face clasa politică de la Bucureşti? Tace cu bărbăţie

Ne-am fi aşteptat ca aceste lucruri să fie sesizate şi exploatate în folosul României de către politicienii de la Bucureşti. Mai ales că datele Transparency International sunt luate drept referinţă inclusiv de guvernul SUA.

Bineînţeles că e corupţie în România. Dar e şi la alţii. Uitaţi-vă la scandalul escrocheriei nemţeşti cu maşinile Volkswagen şi Audi. Uitaţi-vă la Spania, unde un membru al familie regale face puşcărie pentru corupţie. Uitaţi-vă la mişmaşurile fostului preşedinte francez Nicolas Sarkozy, condamnate de justiţie din Hexagon.

Corupţia la noi, atâta câtă este, e mai puţină decât la unguri, e exact câtă e la greci şi e aproximativ cam tot atâta câtă e, bunăoară, în Italia sau în Slovacia. Or, ţările astea sunt în Schengen, în vreme ce la noi în vămi cozile de automarfare sunt kilometrice.

E cazul să nu mai acceptăm să fim exemplul de corupţie al Europei şi să nu mai permitem cârpiţilor continentului să râdă de noi, peticiţii. Cu aşa ceva ar trebui să se ocupe, printre altele, clasa politică. Din păcate, aceasta e prinsă în lupta cu Soros şi cu statul paralel şi n-are vreme de mărunţişuri d-astea.

Mai multe știri din județ pe Ziarul Argeșul.