
Începând cu 20 martie 2025, România introduce noua Carte Electronică de Identitate (CEI), cu scopul de a înlocui actualul buletin de identitate și de a oferi funcționalități extinse.
Eliberarea CEI – gratuită
Procesul de emitere va debuta în județul Cluj, urmând ca, în următoarele două luni, acest buletin să devină disponibil la nivel național prin intermediul serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.
Pentru a beneficia de noile funcționalități ale acestui buletin numit CEI, cetățenii pot solicita eliberarea acestuia la momentul expirării vechiului document sau pot alege să aplice pentru noul buletin electronic înainte de expirare.
În perioada 20 martie 2025 – 30 iunie 2026, eliberarea CEI va fi gratuită, costul fiind acoperit prin fonduri externe nerambursabile, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arată capital.ro.
Comisarul șef de poliție Monica Dajbog, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, a declarat că, deși au avut un proiect pilot la Cluj, aceasta reprezintă varianta finală, cu tehnologie de ultimă generație și la standarde europene.
Monica Dajbog a precizat că primul lucru pe care cetățenii îl vor observa este dimensiunea mult mai mică a noii cărți de identitate, care este de aproximativ aceeași mărime cu un card bancar, fiind similară cu modelele de cărți de identitate electronice din alte țări europene.
Noua carte de identitate este de mărimea unui card bancar
„Noi am avut un proiect pilot la Cluj, dar aceasta este varianta de ultimă oră, cu tehnologie la standarde europene. Primul lucru pe care îl vor constata oamenii este că noua carte este mult mai mică decât actualul model, este practic cât un card bancar. Așa sunt și cărțile electronice de identitate din celelalte țări europene”, a declarat comisarul șef de poliție Monica Dajbog, purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne.
„Proiectul pilot de la Cluj a decurs bine, spunem noi, pentru că, din perspectivă tehnică, am reușit să aflăm deficiențele și le-am înlocuit foarte rapid cu un nou cip, mult mai sigur”, explică și chestorul de poliție Răzvan-Iulian Jiga, director general al Direcţiei Generale pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din MAI.
Schimbăări semnificative atât pentru buletinele obișnuite, cât și pentru cele electronice
Guvernul României a decis schimbarea cărților de identitate, aducând modificări semnificative atât pentru buletinele obișnuite, cât și pentru cele electronice.
Printre principalele schimbări, se numără renunțarea la termenul „gen” și revenirea la utilizarea termenului „sex”, menționându-se explicit „F” pentru feminin și „M” pentru masculin.
Noile cărți de identitate electronice vor conține pe fața documentului următoarele informații:
- Numele țării emitente
- Tipul documentului
- Numele și prenumele titularului
- Sexul (F sau M)
- Cetățenia
- Data nașterii
- CNP-ul
- Numărul documentului
- Data expirării
- Semnătura titularului
- O fotografie a titularului
Pe spatele documentului vor fi incluse:
- Data emiterii și instituția emitentă
- O zonă cu date ce pot fi citite automat
- Cipul electronic
Datele biometrice de pe cip vor deveni obligatorii pentru cetățenii care vor călători în afacerea țării
De asemenea, o nouă reglementare prevede că datele biometrice de pe cip vor fi opționale pentru uz intern, însă vor deveni obligatorii pentru cetățenii care vor călători în afacerea țării.
În ceea ce privește schimbările legate de termenii „sex” și „gen”, aceasta face parte dintr-o dezbatere mai largă care opune viziuni tradiționale unor noi abordări influențate de standardele internaționale. Până acum, România folosea termenul „sex”, care se referă la trăsăturile biologice (masculin sau feminin). Cu toate acestea, organizațiile pentru drepturile omului susțin că acest termen nu reflectă corect identitatea de gen, care ține mai mult de cum se percepe fiecare individ, dincolo de sexul biologic.
La nivel internațional, Uniunea Europeană și alte organizații susțin recunoașterea identității de gen ca drept fundamental.
În țări precum Germania și Olanda, cetățenii pot alege să nu se identifice între „masculin” și „feminin” sau pot schimba genul în acte fără intervenții medicale. În România, însă, există o opoziție semnificativă față de aceste schimbări, mulți considerând că termenul „sex” este clar și esențial pentru documentele oficiale.