Există o serie de date constituţionale ale fiinţei noastre individuale în virtutea cărora noi suntem în chip sufletesc atât adulţi, cât şi copii. Indiferent de vârsta pe care o avem, copilul din sufletul nostru nu moare niciodată. Iar aducerea lui la viaţă depinde de disponibilităţile fiecăruia dintre noi. Unii o pot face mai uşor, alţi mai greu sau deloc. Dificultatea constă în faptul că trebuie să pătrunzi secretul psihologiei primare, să-ți însușești naivitatea firească și iscoditoare a copilului și îndeosebi să nu cedezi în fața scopului pedagogic pe care ți l-ai propus. Or, pentru consilierea psihopedagogică a copiilor de vârstă şcolară disponibilitatea aceasta este esenţială. Nu înseamnă că dacă deţii o diplomă de psiholog sau sociolog, de exemplu, eşti şi un bun specialist. Iată de ce pot spune că specialiştii ce încadrează Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Argeş (CJRAE) şi care îşi exercită atribuţiunile la nivelul şcolilor argeşene sunt toţi cu o pregătire remarcabilă în domeniu şi cu competenţe deosebite. Faptul acesta a făcut ca specialiştii respectivi să se adapteze foarte rapid şi cu profesionalism la noile condiţii de viaţă şcolară impuse de pandemia Covid-19, cele referitoare la consilierea la distanță a elevilor.
Pe de altă parte, o astfel de situaţie nu a fost deloc surprinzătoare pentru ei, deoarece în activitatea lor de până acum deja au folosit mijloacele electronice în comunicarea didactică online cu elevii. Toţi aceşti oameni sunt conştienţi că pedagogia actuală nu mai este dată numai de litera cărţii, ci şi de computer. Iar comunicarea online ajunge ușor să fie una dintre principalele comunicări didactice. Există și unele dezavantaje ale unei asemenea comunicări. De exemplu, folosirea în mod excesiv a mijloacelor electronice de către cadre didactice și elevi va face ca aceștia din urmă să fie privați de abilitățile de a crea relații interpersonale. De fapt, putem desprinde două paliere de derivare a lumii şcolare actuale. Un palier este dat de ambianţa imediată a elevului, formată din manualele şcolare şi de alte cărţi folosite în lecturile lor. Celălalt palier este dat de pseudo-societatea lumii electronice, în care elevul este înconjurat de computer, tablete, telefoane mobile şi alte gadgeturi. Sigur, din păcate, mai sunt copii care nu dispun de astfel de materiale, din cauze multiple, printre care lipsa de fonduri financiare pentru a fi procurate.
Prin urmare, specialiştii CJRAE Argeș sunt oameni cu o deosebită pregătire în domeniu, în ciuda faptului că au o vârstă, în majoritatea lor, de până la patruzeci de ani, iar dintre cei cu o vastă pregătire și experiență l-aș aminti aici pe profesorul universitar Cornel Constantinescu. Colaborez zilnic cu colegii mei şi încerc să-mi fac cât mai bine treaba în condiţiile acestei pandemii nenorocite. Și îmi dau seama că activitatea şcolară suportă astăzi o schimbare de paradigmă, chiar o răsturnare a ceea ce ştiam despre această activitate. Iar dacă până în prezent nu se putea discuta despre copil fără să se ţină cont de cercetările lui Jean Piaget, a venit vremea nu să se renunţe la aceste cercetări, ci să fie readaptate la condiţiile actuale, dar şi viitoare. Mai ales că pentru mulţi elevi, din ce în ce mai mulţi, computerul a luat locul condiţiilor naturale de viaţă.
Şi, aşa cum se prezintă lucrurile astăzi, nu va mai trece mult timp până când la grădiniţe vor fi prezente calculatoare alături de oliţele obligatorii ale celor mici.
Dar, oricum, un lucru tot ar trebui să pricepem: că un educator nu este totuna cu un calculator. Echivalenţa aceasta presupune un mijloc electronic, nu un demers intelectual, afectiv şi moral. În educaţie, aşadar, educatorii, elevii și părinții formează o unitate; aici se operează concilierea între raţiune şi sentiment, aici se face legătura între mijloace şi scop, între teorie şi practică, aici se făuresc idealuri noi prin lămurirea celor vechi. Însă, înconjurat de tot felul de gadgeturi electronice, este greu pentru copil să nu fie influenţat de ele. Şi, aşa cum afirmă Jean Piaget, este necesar un lung proces de învăţare înainte de a putea renunţa şi evita nenumărate formule posibile de influenţare sau alienare. De aceea, desfăşurarea online a procesului de învăţământ trebuie să se facă pas cu pas, nu printr-o inflaţie de activităţi şcolare numai din dorința profesorilor de a-și atinge scopurile didactice propuse.
7 Comentarii
Anonim
Asta pas cu pas e de la Romania educata. In rest, idei excepționale.
Anonim
Olița ca olița, dar toată activitatea online desfășurată în sistemul de educație preuniversitar a fost total ilegală din punct de vedere legislativ.
Dar la ce te poți aștepta de la niște incompetenți ajunși la butoane?
covit19
frumos foarte frumos o scoala cu adevarat frumoasa si interesanta. Abia astept sa vad ce se va intampla la valul 2 de Covit-20. RESPECT. Mia intrat la inimioara.
anonim
Cu siguranță, nu a fost și nu este ușor pentru nicio unitate de învățământ să-și transfere activitatea în mediul online. Procesul necesită multă răbdare, o planificare cât mai bună, dar mai ales o comunicare eficientă între partenerii educaționali – profesori, părinți, elevi. Haideți să vedem ce a însemnat această adevărată provocare pentru Școala Gimnazială Centrală Câmpina, instituție care numără 623 de elevi, de la clasa pregătitoare până la clasa a VIII-a.
“Şcoala online a apărut neaşteptat, ca o mare necesitate şi ne-a provocat să fim deschişi către noile tehnologii la un alt nivel, mai înalt decât eram pregătiţi emoţional, tehnologic, legislativ, economic etc. Experiența şcoala online este una inedită, iar acest tip de învățământ necesită o implicare activă a tuturor factorilor educaționali, pentru valorificarea eficientă şi raţională a tuturor resurselor”, ne-a declarat profesor învățământ primar Laura Iordache.
Mai întâi a fost nevoie de organizarea “cancelariei online”, după cum ne-a precizat directorul Școlii Centrale, profesor Florentina Dumitrașcu, ședințele de coordonare cu profesorii având loc pe un grup de WhatsApp sau pe platforma Zoom. Așa au fost stabilite, printre altele, calendarul online și modul de comunicare cu elevii, mesaje oficiale, link-uri sau resurse utile tuturor și care au fost retransmise ulterior la clase. Așa a putut avea loc o consultare permanentă între cadrele didactice pentru a îmbunătăți și monitoriza procesul de învățare.
“Pentru ciclul primar, profesorul pentru învăţământul primar a comunicat, pe grupul de WhatsApp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau cu elevii, orarul și modul de derulare a orelor. Ȋn ceea ce privește orarul, acesta a fost stabilit de comun acord cu părinții, în funcție și de disponibilitatea acestora și particularitățile de vârstă ale copiilor, ţinând cont de schema orară şi planificarea calendaristică pe discipline. Părintele a pregătit elevul pentru acest program și a sprijinit învățătorul în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevii au acces la Internet de pe calculator, laptop, tabletă sau telefon inteligent, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa online. Ȋn cazurile în care elevii nu au acces la Internet , nu au acasă echipamentul necesar pentru a se putea conecta şi alte cazuri speciale, inclusiv elevii cu CES, s-au conceput fișe și activități speciale. La clasele primare sunt utilizate, pe lângă fişele de lucru, filmuleţe şi jocuri interactive care să necesite prezenţa copilului pentru un timp scurt în faţa ecranului”, ne-a explicat profesor învățământ primar Laura Iordache.
“Pentru ciclul gimnazial, importantă a fost coordonarea între diriginți și ceilalți profesori. În ședințe online, s-au planificat activitățile care pot fi susținute online în perioada următoare. S-a stabilit programul de lucru săptămânal conform orarului şcolar, ţinând cont de schema orară şi planificarea calendaristică pe discipline, programul suferind uneori mici modificări stabilite de comun acord între cadrele didactice şi familia elevilor. Cadrele didactice postează, în zilele în care au ore la o anumită clasă, materiale pe care elevii le parcurg în ritmul lor şi sunt precizate termene până la care elevii au de realizat sarcinile de lucru. Astfel, ei devin responsabili pentru felul în care își organizează timpul și materialul de învățat. Cadrele didactice verifică răspunsurile fiecărui elev şi îi răspund cu privire la corectitudine. Este o experiență inedită pentru noi toți, trebuie să recunoaștem”, ne-a declarat Florentina Dumitrașcu, directorul Școlii Gimnaziale Centrale.
Lecțiile online se țin pe diverse aplicaţii, instrumente de interacțiune în timp real, cu video și text: Zoom, Skype, Discord, WhatsApp. Există și aplicații sau platforme de colaborare online care facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea profesorului : Google Classroom, Kinderpedia (platforma unitară la nivelul unităţii şcolare). Se lucrează și pe aplicații de învățare, pe care le poate crea profesorul sau pe resurse deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care profesorii le pot folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă: ASQ (Another Smart Question), Quizizz, Padlet, Microsoft Powerpoint, My scans, Open Board, Twinkl România, Didactic.ro, Clasamea.ro, ScoalaIntuitext.ro, Youtube etc.
Cele mai frecvente situaţii-problemă întâmpinate în timpul şcolii online din partea elevilor şi părinţilor:
– Copiii erau mult mai entuziasmați când mergeau fizic la școală.
– Dificultăţi de utilizare a platformelor şi instrumentelor digitale pentru elevi, părinţi, profesori.
– Lipsa conexiunii la internet, a semnalului wi-fi uneori. Creşterea costurilor la factura de telefon pentru depăşirea traficului de date mobile. Slaba funcţionare a aplicaţiilor sau pierderea conexiunii. În unele cazuri, chiar lipsa echipamentelor IT.
– Nemulţumirea privind utilizarea platformelor online, necesitatea unei perioadei de adaptare, faptul că, pentru că unii părinți merg la serviciu, copiii au fost nevoiți să se descurce mai mult singuri.
– Lipsa de interes a copilului pentru acest tip de studiu. Lipsa disciplinei la ore – cadrul didactic controlează mai greu elevii, tentaţi fiind să discute între ei. Copilul nu mai dă randament din cauza relaxării şi gândului că este acasă şi nu mai ia școala în serios.
Ely la rondine
Școala online ne-a luat șansa de a fi aproape de copii, de a le explica noțiuni privindu-i in ochi, de a-i îmbrățișa la „Întâlnirea de dimineață „.
Pentru copii școala online a devenit plictisitoare, un fel de „Oare ce ne va mai pune doamna sa facem?” sau „Off, iar avem multe teme!”
În timpul orelor de curs totul decurgea cu o anumita continuitate, copiii așteptau pauza pentru a se juca, a se cunoaște unii pe alții , a se amuza, acum pentru unii pare o vacanță prelungită, pentru alții o osteneală, pentru părinți o corvoadă.
Pandemia este o noutate pentru toată lumea și nici specialiștii nu ne pot trata nici fizic , nici psihic.
Anonim
Una rondine non fa primavera !
marin
Da, așa este: nimeni și nimic nu poate să înlocuiască măiestria didactică a profesorului aflat în mijlocul elevilor, nu în fața lor! Chiar dacă ar avea copiii la grădiniță computer lângă oliță, niciodată nu vor simți bucuria, emoția, mângâierea, dojana și aprecierea doamnei sau domnului profesor de la catedră. Niciun dipozitiv nu îl poate înlocui pe ,,Domnul Trandafir!” la fel și pe domnul profesor Cornel Constantinescu. Felicitări pentru articol! Felicitări domnului profesor Cornel Constantinescu pentru atâția ani dedicați școlii argeșene din preuniversitar și universitar!