- „Am făcut lucrul ăsta cu dârzenia unui ţăran care munceşte pământul”
Primul rector (în mijloc), omagiat la universitate
Intonat, ieri, în inima Universităţii din Piteşti, imnul academic „Gaudeamus igitur” a avut o semnificaţie aparte, fiind închinat părintelui învăţământului superior argeşean, nimeni altul decât conf. univ. dr. Marin Z. Mocanu, cel care a fost primul rector al instituţiei.
Cum creatorul de şcoală va împlini, la 6 august, 90 de ani, conducerea universităţii i-a oferit sărbătoritului o diplomă de excelenţă, o plachetă aniversară şi un motiv excelent să se întoarcă în a doua lui casă.
„Vă mulţumim că existaţi!”
Profesorul Marin Z. Mocanu a revenit, pentru un ceas şi ceva, în mijlocul comunităţii academice. Festivitatea a avut loc la Rectorat. După cuvântul de întâmpinare al preşedintei Senatului Universităţii, Mihaela Diaconu, („Sunteţi un model bun de urmat, vă mulţumim că existaţi!”), omul momentului a primit calda îmbrăţişare din partea actualului rector, Dumitru Chirleşan („Pentru noi reprezentaţi începutul”). Portretul profesional a fost conturat, cu lacrimi în ochi şi emoţie în glas, de prof. univ. dr. Gheorghe Bănică („Sunteţi de o modestie rară, pe care nu o au decât spiritele alese”).
„Am făcut ce a vrut Dumnezeu şi ce am putut, cu marea dorinţă de a înfăptui ceva bun. Am făcut lucrul ăsta cu dragoste şi cu dârzenia unui ţăran care munceşte pământul…. Sunt doritor de mari succese, în continuare, pentru Universitatea din Piteşti, care trebuie să înflorească, să crească şi să ajungă la parametri cât mai înalţi. Vă iubesc şi vă doresc să ajungeţi, în privinţa vârstei, cel puţin la anii mei”, le-a urat celor prezenţi primul rector al Universităţii din Piteşti.
În discursul său deloc protocolar, primul rector al universităţii şi-a deschis sufletul ca în faţa unor prieteni: „Am adormit cu grija pe care o porţi când ai de făcut o treabă importantă. Treaba importantă era, pentru mine, această întâlnire de la Rectorat, pentru care vă mulţumesc… Colac peste pupăză, nici nu m-am trezit bine, că mi-a dat telefon fiica mea şi mi-a zis aşa: «Tăticule, să vorbeşti puţin la eveniment; cine vorbeşte mult spune şi prostii!» Iar eu încerc să o ascult”.
Mândru de familia sa („fiica – medic primar la Spitalul Judeţean, nepoata – medic neurolog la Spitalul «Elias», strănepotul – în clasa a treia, cu aptitudini de… fotbalist”), profesorul Marin Z. Mocanu şi-a arătat recunoştinţa faţă de soţia sa, care nu mai este printre noi („M-a ajutat, a înţeles că la locul de muncă am sarcini de mare răspundere”).
Ctitorul Universităţii din Piteşti şi-a amintit şi întâmplări haioase petrecute în anul 1962, când a fost uns rector: „Nici eu nu ştiam, pe vremea aceea, prea multe despre rosturile învăţământului superior… «Bă, Marine, m-a întrebat unul, eşti tu rector acum, dar când te fac ăştia decan?»”
Omul zilei a povestit cum este viaţa la 90 de ani: „Sunt bine, aşa cum e binele la vârsta mea… Merg la piaţă, gătesc, uneori le mai dau şi copiilor; m-am specializat în privinţa asta… Nu prea stau bine cu ochii. Văd ca prin ceaţă, dar mi-e frică să mă duc la doctor”.
Momentul festiv s-a încheiat cu închinarea unei cupe cu şampanie, în cinstea sărbătoritului.
Mirela NEAGOE
