Ne aflăm în campania electorală pentru alegerile europarlamentare, iar tensiunea politică şi socială creşte de la o zi la alta. Actorii politici se „bălăcăresc” unii pe alţii, crezând că, astfel, câştigă adeziuni în detrimentul opozanţilor. Este un fel de concurs „Cine strigă mai tare”, politicienii având credinţa că, astfel, îi impresionează pe cetăţeni. Dar se înşeală!
„Husari” şi „penali”
De departe, campioni ai răcnetelor televizate sau la mitinguri sunt liderul PNL Ludovic Orban şi „noua stea” a partidului, fostul om de televiziune Rareş Bogdan, care deschide lista de candidaţi liberali la europarlamentare. De fiecare dată când apare în public, Ludovic Orban atacă furibund puterea şi urlă de zici că îi plezîsnesc venele gâtului! Cu un discurs dorit mobilizator, dar pe alocuri penibil prin maniera de exprimare, Orban le cere „husarilor” săi din PNL să calce totul în picioare. Îi urmează transfigurat Rareş Bogdan care îi ameninţă şi pe ai lui că, dacă nu fac campanie, o s-o păţească! Din „penali” nu-i scot pe adversari, uitând că şi ei au în rândurile lor oameni cu probleme. Din „neputincioşi” nu îi scot pe cei de la PSD, de parcă atunci când ei au fost la putere au construit autostrăzi pe care apoi social-democraţii le-au dărâmat! Nu mai vorbim despre fraternizarea cu „inamicul” PSD în vremea USL… Dublul limbaj e la modă, dar urletele celor care conduc campania PNL şochează. Nu aşa îi convingeţi pe oameni să iasă la vot! Nu zbierând ca pe stadion şi îndemnând la lapidare! Ci prin proiecte viabile, prin limbaj civilizat şi prin scoaterea în evidenţă a greşelilor adversarilor. Aduci lumea la vot dacă o convingi că oferi alternativa mult dorită. Dacă, însă, spui că nu e bine că PSD a mărit salariile şi că veţi avea voi grijă apoi, mă iertaţi, cine să v-asculte?
Întâlniri…
De celalaltă parte, PSD încearcă să arate că a făcut şi a dres. Nu zicem, a făcut destule, dar ştiţi ce îmi spunea zilele trecute un şofer care aştepta în şirul de maşini de pe culoarul Rucăr-Bran? „Dom’ne, partidul care va face autostrăzi în ţara asta va avea votul meu pe vecie!” Vedeţi autostrăzi în Argeş în afara tronsonului spre Bucureşti construit înainte de 1989 şi de centura ocolitoare a Piteştiului făcută după o şedinţă a Guvernului Năstase la Piteşti? Vedeţi cumva autostrada peste Carpaţi? Am scăpat cumva de tradiţionalele ştiri de sărbători când televiziunile ne bombardează cu imagini cu coloane de maşini pe Valea Prahovei, de parcă melcii s-au motorizat? Şi în cazul PSD e tot un răcnet, al laudei de sine, despre salariile bugetarilor şi pensii mărite, dar în rest… Social-democraţii cutreieră judeţul, se ţin de întâlniri electorale şi anunţă că, dacă vin ceilalţi la guvernare, taie pensiile şi salariile. Un „bau-bau” menit să mobilizeze electoratul să vină la urne. Şi mai că îţi aminteşti de un personaj celebru al dramaturgiei româneşti care, candidat fiind în alegeri, a fost ales tocmai pentru că nu promitea nimic…
3 Comentarii
Anonim
Domnule Diță, nu vă dezmințiți…ca „liberal”, sörosist, care v-a/ v-au şi …”premiat” !
Nu pot ca cititor de ani şi ani ai acestui ziar (sub diversele denumiri sub care a apărut, care au însemnat şi tutela „diverselor partide”, de fapt doar denumiri diferite ale aceluiaşi partid politic, desigur PCR , care are „partea leului”, în istoria ziarului Argesul , si nu e nicio RUŞINE, ba chiar Istoria recentă demonstrează ca DIMPOTRIVĂ !), deci, nu pot să nu constat ca domnia voastră loviți în continuatorii acestui partid, PSD (dar şi în majoritatea argeşenilor şi cvasitotalitatea cititorilor acestui site, ARGEŞUL !)
Şi nu aveți dreptate !
Deocamdată , în România , nu există un partid mai aproape de români decât PSD , cu toate „minusurile lui, reale sau inventate !
(Cu părere de rău pt. dvs,, Söros şi tot felul de caricaturi de „partide” ca PNL , USR etc. cnduse de caricaturi de „politicieni”, care au dovedit în ultimii 30 de ani cât de nocive/nocivi sunt pt. poporul român) !
Să auzim de bine !
Boni
Spirache (Birlic), bietul, din Titanic vals, cu al său celebru ,,vă rog sa nu mă votați!” și cu pălăria prăzulie, de culorea oului de rață, luată nu de la Măgeanu nici de la Stănculescu ci primită de pomană (gratis) , de la de la un coleg căruia îi murise frate-său, zice el, ca să scape de gura soacră-si, doritoare de preț cât mai mic. Nemuritorul ,,pungaș” (fabricant de pungi în perioada sa de ,,indigestie” comunistă) pe numele său de câmpulungean, originar din Mățău, Tudorică Mușatescu, pentru care a iubi platonic însemna a exclude patul din inventarul dragostei, adică a dormi de-a-n picioarelea, rămâne, după sau alături de Caragiale un neîntrecut ,,fotograf” al alegerilor de altădată. Despre cei doi epigoni băsiști din zilele noastre, mi-e o silă infinită să vorbesc. ,,Se sparie gândul”, vorba cronicarului, de cât de proști sunt. Bine, nici cu PeSeDe-ul (cum il pronunță mutantul cibernetic) nu mi-e rușine!
Anonim
Un articol corect și neutru!