Societatea actuală este caracterizată de tot felul de paradoxuri, în care sociologul nu mai sesizează oul, iar istoricul nici măcar găina. Un ou lăsat la clocit de noapte. Iar cel ce iese din acest ou este obligat, după o iniţiativă parlamentară, să aibă grijă de cea care face oul. Iată dar un asemenea paradox! Vreau să spun că, de câteva zile, se vorbeşte foarte mult despre pensionari. Luând aminte la anii bătrâneţii, românul munceşte o viaţă şi îşi pune deoparte o anumită sumă de bani pentru a-i fi restituită mai târziu, la bătrâneţe, sub formă de pensie. Prin comportamentul lui, aşadar, avem o dovadă de civilizaţie. El pune bani albi pentru zile negre, iar statul întotdeauna l-a încurajat şi i-a protejat această dorinţă. Or, când vii tu acum şi spui că, de fapt, copiii trebuie să aibă grijă de părinţi, mi se pare culmea tupeului politicianist. Aşadar, dacă unii cetăţeni au dat dovadă de prevedere şi s-au purtat civilizat într-o ţară civilizată, prin faptul că şi-au asigurat bătrâneţile din timp, nu poţi să te speli pe mâini şi să arunci această responsabilitate pe seama altora, fie ei şi membrii familiilor din care fac parte vârstnicii respectivi. Din păcate, guvernanţii nu spun deschis că nu mai au banii necesari pentru pensii şi încearcă tot felul de eschivări ridicole şi jocuri de culise. Însă asta nici nu e o problemă – o asemenea problemă implicând întotdeauna o soluţie – ci pur şi simplu este un fapt.
Pe de altă parte, iniţiativa respectivă are ca temei ideea „solidarităţii între generaţii”. Mai mult, aleşii spun că vârstnicii abandonaţi suferă de probleme de sănătate şi trăiesc la limita subzistenţei. Iar cum aplicarea de rele tratamente copilului minor sau abandonul acestuia se pedepseşte cu închisoarea, este discriminatoriu ca, odată ajunşi adulţi, copiii să nu aibă aceleaşi obligaţii faţă de părinţi. Însă ceea ce nu ştiu aceşti oameni este că timpurile actuale au ca postulat centrarea familiilor pe copii, nu pe bătrâni. Drept care, iniţiativa celor peste şaptezeci de parlamentari, majoritatea de la putere, a stârnit în sânul societăţii noastre o emoţie obştească. Este exact emoţia stârnită şi de către J.G. Frazer în cartea „Creanga de aur” când se referă la bătrânii tribului. În această carte Frazer scrie că bătrânii, pentru a li se verifica vitalitatea, erau suiţi în pomi, iar copiii scuturau tulpinile acestora până cei agăţaţi de crăci cădeau sau rezistau. Existau două posibilităţi: dacă rezista, bătrânul era acceptat de trib, iar dacă pica, era dus la groapa de gunoi. Deci, în vremurile de demult, bătrânii erau înlăturaţi de trib dacă nu se făceau utili din punct de vedere economic. Astăzi, însă, statul trebuie să aibă grijă de cei care şi-au pierdut capacitatea de muncă. Principiul acestei funcţii a statului este susţinut de filosofia cercului, în sensul că orice tânăr, la rândul său, ajunge bătrân.
Sigur, visez şi eu la viaţa străbunilor mei, care s-au stabilit în pădure, lângă izvor, şi au ascultat ciripitul păsărilor. Ei erau legaţi de pământul care îi hrănea şi de colibele care îi adăposteau. O altă societate nu exista atunci. Niciun sentiment de justiţie umană nu împărtăşeau. Decât justiţia lui Dumnezeu.
Trăind o astfel de viaţă, omul nu avea un destin dat de cultură şi educaţie, ci de ursitoarele basmelor. Or, astăzi, trăim departe de toate acestea. Trăim în societatea semenilor noştri. O societate în care omul face şi desface, iar statul îşi asumă anumite responsabilităţi, care, în trecut, erau lăsate pe seama familiei. Drept care, o asemenea iniţiativă parlamentară este un indiciu că ne confruntăm cu pierderi de conştiinţă socială, cu crize identitare şi ideologice. Faptul că ai grijă de părinţi nu este un gest moral, ci unul natural. Iar dacă se vrea reglementarea printr-o lege socială a unei realităţi naturale, atunci se recunoaşte că omul e cu adevărat denaturant. Mulţi astfel de oameni doresc să reformeze viaţa fără a-i cunoaşte cu adevărat temeliile. Şi mai cred că unii dintre parlamentari trăiesc cu adevărat pe altă lume. Lipsit de îndoiala carteziană, diletantismul politicianului actual duce societatea în paradoxuri de felul celor arătate mai sus. Pentru un asemenea om acţiunea şi reacţiunea se petrec după legile cauzalităţii aristotelice, nu după cauzalitatea actuală, care presupune simultaneitatea acestora, unele fenomene fiind a-cauzale. Mai ales că tehnologia informaţiilor a făcut să trăim în lumi diferite, simultan în mai multe culturi (cultura adolescenţilor, a tinerilor, adulţilor şi cea a vârstnicilor). Nu mai suntem legaţi de o singură cultură, de o mitologie locală, aşa cum nu mai suntem legaţi de o singură limbă. Iar pentru toate acestea ne trebuie legi care să le tempereze efectele negative. De exemplu, nu interzici dreptul la muncă a pensionarilor, cum a încercat regimul lui Traian Băsescu. Dacă politicienii noştri nu recunosc această pluralitate a situaţiilor, uneori contradictorii, atunci ne vom confrunta cu tot felul de aberaţii venite din mintea întunecată şi neformată a unora care vor cu orice preţ să iasă în faţă.
19 Comentarii
Rumburak
Un articol echilibrat pe care nu am cum sa nu-l apreciez . Aceasta propunere legislativa este rodul a 73 de dobitoci si reprezinta patologia unui sistem rupt complet de realitate. Pentru ca autorul a pus degetul pe rana ii propun un subiect interesant pentru data viitoare mai ales ca astazi este ziua sirenelor. Acolo, in strafundurile mentale ale altor imbecili ( de la Bucuresti) s-a decis ca in fiecare prima zi de miercuri a lunii sa fie organizate exercitii de alarmare si in amaratul nostru de oras. Dincolo de faptul ca astazi pitestenii au primit si un supliment sonor pe la 16,15, trebuie evaluat daca nu cumva scopul scuza mijloacele. Iata ca o initiativa laudabila ajunge sa scape de sub control transformand anuntarea unui pericol iminent intr-un banc de genul celui cu Ion si lupul. Daca cineva ar intreba un copil in scutece cand va fi atacat aerian, chimic sau bacteriologic Pitestiul, raspunsul va fi simplu si foarte adevarat: in prima miercuri a lunii in cursul diminetii. Asta in cazul in care doamne fereste in aceeasi zi nu vom avea parte de cataclisme naturale in aval de targul de vite care vor paste linistite stiind ca este doar o alarma falsa. Sigur, vor spune unii, ca exista semnale sonore diferentiate pentru fiecare dintre tipurile de amenintari asa cum tot unii vor avea grija sa uite ca nu odata alarmele au urlat din greseala si fara motiv. Realitatea este grava doar din perspectiva transformarii unei situatii potential periculoase la nivelul unui glume proaste pentru ca la cati idioti are orasul un dezastru ar mai limita numarul de prosti care oricum statistic depasesc cu mult pe cei intregi la minte. O propunere buna ar fi ca ISU sa rezerve si un semnal sonor pentru caderea leului la Bursa sau pentru caderea lgastii lui Ionica franarul de la primarie. Ar fi mult mai indicat. Astept abordarea acestui articol din partea d-lui Savu pe care inca odata il felicit pentru echilibrul de care a dat dovada in editorial.
Savu Gheorghe
Domnule Rumburak, nu sunt locuitor al Piteștiului, deci nu voi ști dacă astfel de exerciții de alarmare vor avea loc sau nu. Dar voi vorbi cu un coleg și-l voi ruga pe el să urmărească problema semnalată de dvs. Vă mulțumesc pentru aprecierea acestui editorial. Cu prețuire!
Anonim
Ce vrea să spună acest „nesătul”… de bani de la stat (Gh. Savu, pensionar Militar de vreo 20 de ani cu o pensie care n-are nici o legătură prin mărime/sumă încasată de individul respectiv/ cu munca lui de securist (C.I-ist) „depusă” de el de la vârsta de cca. 25 de ani până pe la vreo 40 (birthday!), când a ieşit la pensie si „a dat năvală” ca prof. (cu grad şi funcție militara) într-o „Şcoală Specială de Reeducare”,plătit cu un salariu de 10 ori mai mare decât al unui prof. cu gr. didactic 1 din şcolile obişnuite de stat , care se adaugă la pensia de securist plus alte sinecurae , tot de la Bugetul României („postdecembriste”).
Argumentul lui suprem cum că merita aceşti bani, fără acoperire în valoarea muncii depuse de el (nici să n-audă de „contributivitate” ca toți ceilalți pensionari care au muncit şi au contribuit la Sistemul de pensii câte 30-40 de ani, unii şi mai mult) ,deci ARGUMENTUL SUPREM pro domo al lui Savu Gh., de mai sus, este „Argumentul Maimuței” (Frazer) , că el poate sta agățat în cocotier şi cu capul în jos oricât de mult şi tare l-ar scutura unii, amical sau „din duşmănie/invidie” (Boni/Pushyca), lui (Savu) n-o să-i pice „gologanii” nici chiar pt. părinții vârstnici , care trebuie întreținuți, dar …de stat, …”că d’aia e stat”!… argumentul lui Conu Leonida aflat cu Efimița lui în fața…”Reacțiunii”!!??…
Savu Gheorghe
Fără cuvinte!
Anonim
Interesanta ideea cu bătrânii in copaci. Si cel de mai sus comentator cred ca e tot un bătrân suit in copac. Domnule Savu, de ce nu scuturați copacul respectiv?
Boni
Vă contrazic, bătrânul Dili, deși umblă cu capul în nori (cap are, minte ce-i mai trebuie) nu se mai poate urca nici pe trotinetă (a abandonat-o în service-ul de la Mărcuța după ce, crezându-se pilot de curse, a făcut un viraj criminal) d-apoi în copac. Ne-a făcut capul calendar cu alegațiile sale false despre dl Savu, ofticat fiind pe editorialistul mult mai deștept decât el, până la a o da în dambla. O ține ca gaia-mațu’ cu pensii, sinecuri, securiști și alte parascovenii iscate din bezna minții sale greu încercate de vicisitudinile neuronale. Cred că după ce își ia medicamentele și vede ce prostii a scris, se dă cu capul de toți pereții gândind că unde nu-i cap, vai de picioare, capul face, capul/fundul trage și încheie apoteotic: ,,gătește-te degrab’, Mițule, și hai și noi pu’ la revuluție!”.
Anonim
Bre, Boni/alter/haltere Pussyca, „alegațiile” ori sunt ori nu sunt …”false”! …Absolventule de…”construcții…auto”!
Boni
Citește în Dex, deșteptule! Băi acesta, tu nu vezi că nu le ai cu ,,textili”? Te agăți de un fleac și nici măcar nu ai dreptate. Utilizezi aceleași semne de punctuație repetitive și inepte indicând un caz patologic fără leac! Om bătrân și ești toată ziua cu Pussyca în gură. Decrepitule!
Anonim
Pushyca/BONI, esti maestra fără rivală în a-ti „produce” punctele/banii „din…stat” (Simona şi-i produce prin joc şi rezultate in tenis !). Tu încerci direct din „Ace”, mai ceva ca Serena, care abia îşi mai duce azi posteriorul (ass), imens/indecent în zona Back Court când execută Reverul/Backhand or Forhand.
Paradoxal, tyu execuți şi lovituri directe spre corpul adversarului, încărcate si de effect Spin/Top & Back !…
In schimb, nu rezişti la Rally-uri, Passing Shoot-uri, Voleu-ri si adori să Fault-ezi(„în…puii mei”!) ?…
Anonim
,,Alegație: aserțiune, afirmație; ceea ce spune cineva”.
Anonim
Ar fi nedrept față Pushica/Boni, cea pentru care, parcă, marele poet Cezar Baltag , trecând pe lângă dudul de la „poarta lui popa Mondy”, în drumul lui către gârla Cotmeana, de la Fâlfani (el era argeşean prin adopție, din Mălinii Bucovinei, unde s-a născut şi Labiş) a avut revelația evreului cu „Icoana de la Biserica din Dud” (pe Drumul E65 Piteşti-Craiova) şi i-a scris viziunii Boni/Pushica volumul de poeme „Madona din dud”(1973) :
Remember
Ştiu un zvon pe de rost ,
clipa trece în zi:
ce va fi a mai fost ,
ce a fost va mai fi .
Efemera-şi găsi
în secundă un rost .
Ce a fost va mai fi ,
ce va fi a mai fost .
Cine-şi poate zidi
în uitare un rost ?
A mai fost ce va fi ?
Va mai fi ce a fost ?
Şi-acel foşnet sublim
ca un râs de copil :
haveil havulim haloil haveil…?
(Cezar Baltag – din vol. Madona din dud -1973)
Anonim
Pas!
Anonim
Pushyco, tu „tzyne-te …bine”!
Diocletian
O problema foarte importanta este aceasta asa-zisa majorare de pensii care se face pe baza imprumuturilor.
Ce face doamna Dancila imi aminteste de Elena Ceausescu. Doamna Dancila citeste despre planurile PSD-ului pentru anul 2020 dar nu intelege ce i s-a scris acolo de servitorii/consilierii ei. Nu intelege sensul si citeste ca un copil de clasa 0 „doouazecidouazeci”, nu se prinde ca este vorba de propriile obiective ale propriului partid pentru anul 2020. Si Elena Ceausescu avand titulurile de mare cercetator academician multicalificat interdisciplinar in chimie citea intr-o vizita la combinatul Arpechim (Petrochimia de atunci ) formula dioxidului de carbon: „co doi” (CO2).
Si vom vedea ca aceste asa-zise majorari de pensii si salarii vor fi inghitite de scumpri de inflatie.
De fapt cu banii aia pensionarii vor fi mai saraci pentru ca totul se va scumpi si oricum guvernul tot nu va avea bani deci va inventa si noi taxe iarasi ca s cirpeasca bugetul de la an al an.
Asa este cum spune autorul…”traim in societatea oamenilor nostri” condusi de analfabetii hoti pe care tot noi, majoritatea, i-am votat.
Anonim
Ce nivel, ce’bălți cu peşte…de culme/ adâncime …de Reformă administrativă (şi la pensii!) ÎMPĂRATE Dop/Plutitor, cum le vezi tu de clar…pe toante că cer m..e de la etajul 7şapte (din 10zece).Te-ai gândit bine,Dioclețiene, ia-le firul de la undiță/smartphon şi să vedem si noi cum mai stă pastravul (de munte) să îl lovească ele în cap cu punga lor… de muşte şi viermuşori ?!…
Anonim
Domnule Savu, spui ca in trecut bătrânii erau suiți in pomi si pomii scuturati si cine rezista, rezista, cine nu, nu, dar, domnule Savu, la nebuni ce le făceau? Pentru asta care a făcut ultimul comentariu nu are toate țiglele pe casa.
Gaius
Prisca și Persecutoru’ îți vor smulge omușoru’!
Anonim
Cu-cu! Cu-cu!
marin
Foarte obiectiv articolul dvs! Cotizăm zeci de ani pentru vremea pensionării și apoi nu mai sunt bani!! Bine ar fi dacă ar citi articolul și parlamentarii cu pricina! Felicitări pentru tema abordată și maniera de prezentare!