După căderea Guvernului, preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat partidele politice la consultări la Cotroceni. PNL l-a propus premier tot pe Ludovic Orban, acesta fiind desemnat de către preşedinte să formeze un nou Cabinet. PSD şi Pro România au avut o propunere comună, în persoana lui Remus Pricopie, rector al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administraţie. În mod previzibil, şeful statului l-a desemnat premier tot pe liderul liberal.
Ce urmează?
În funcţie de decizia de la Cotroceni, se poate merge fie pe instalarea noului Guvern, fie pe procedura care duce la anticipate. Potrivit Constituţiei, mandatul premierului interimar nu poate depăşi 45 de zile, iar candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Constituţia prevede, la articolul 103, că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Alineatul 3 al articolului arată că programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Candidaţii pentru funcţia de ministru nominalizaţi de premier sunt audiaţi în comisiile de specialitate din Parlament, votul acestora fiind consultativ. Pe de altă parte, conform legii fundamentale, refuzul de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens aduce, în principiu, dizolvarea Parlamentului, ceea ce ar duce la alegeri anticipate. Alegeri pe care PNL şi USR spun că le doresc, dar pe care PSD, Pro România, UDMR şi PMP le resping. De aceea pare greu de crezut că va fi respins de către Parlament un al doilea Guvern, chiar dacă noul Executiv propus acum nu va fi învestit.
În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai prevede legea fundamentală.
