În aceste zile mă regăsesc printre cei care oferă câte un mărţişor persoanelor dragi. Acest gest poartă în sine ceva magic, pentru că el se repetă în prima zi de primăvară din vremurile cele mai îndepărtate. Până şi în comunism se puteau oferi mărţişoare. Au trecut mulţi ani de atunci şi mai multe vârste. Aceste vârste se perindă prin faţa mea într-un salt, pe care îl vreau încetinit, descompus, pentru a-i înţelege rostul şi sensul.
Dorinţa aceasta m-a cuprins când am văzut un copil care se chinuia să confecţioneze un mărţişor din hârtie pentru a-l dărui doamnei învăţătoare. Nereuşind să-şi potrivească mărţişorul pe gustul lui, micuţul era cuprins de furie. Am încercat să-l liniştesc, dar nu ştiam cum. Băiatul, în vârstă de şapte ani, era supărat că alţi copii aveau mărţişoarele lor. I-am dat câteva sfaturi. Însă neliniştea nu-l părăsea; era frământat de ideea că doamna învăţătoare nu avea cum să se bucure de un obiect atât de mic. Ştiam că, dacă pentru mulţi dintre noi să oferi mărţişor unei prietene dragi face parte din gama gesturilor definite drept cordiale, mai sunt oameni pentru care un asemenea gest este o adevărată tortură. Copilul de lângă mine se îndoia că acea figurină minusculă îi va putea atrage atenţia învăţătoarei. El nu ştia de puterea magică a gesturilor noastre. Nu dispunea de o receptare a esteticului de care să fie mulţumit. Estetica lui, atât cât avea, era în forme incipiente. Nu avea gust pentru frumosul ca rezultat al educaţiei. Şi nu dispunea de al şaselea simţ, care este cel al gustului, al instinctului estetic. Or, frumosul este şi el o consecinţă a educaţiei.
Din păcate, astăzi, educaţia a fost înlocuită cu pedagogia. Iar această pedagogie se concentrează mai mult asupra a ceea ce-i deranjează pe copii – agresivitate, violenţă, depresie, anxietate – şi nu pe ceea ce este frumos şi sensibil. Educaţia trebuie să tindă către ceea ce îi face bine copilului. Adică să-l convingă să fie bun şi iubitor. Adeseori e de ajuns să-l laşi pe copil să creadă că i se bănuieşte cutare însuşire bună, pentru ca el să-şi dea toată silinţa de a îndreptăţi această părere. A-l bănui de simţăminte urâte, a-l dojeni pentru fapte sau intenţii nemeritate sau chiar meritate, a întrebuinţa faţă de el rele tratamente, toate acestea fac parte dintr-o educaţie cu rezultate potrivnice celor urmărite.
Ajutându-l pe noul meu prieten să-şi confecţioneze mărţişorul, i-am spus că toţi colegii lui fac la fel, că şi eu când am fost copil i-am dăruit doamnei învăţătoare un astfel de obiect magic. Când micuţul m-a întrebat de ce e magic, i-am răspuns că, fiind mic, el provoacă o bucurie foarte mare celui care-l primeşte. M-am uitat atunci în jurul meu şi am văzut sala de clasă a copilăriei mele, aceeaşi sobă, aceleaşi ferestre, iar afară, aceiaşi pomi, dar îmbătrâniţi acum, aceleaşi grădini, aceleaşi mame care îşi duc sau îşi iau copiii de la şcoală. Deci, aceeaşi clasă, cu tablouri murale ale anotimpurilor, cu harta ţării, cu flori în fereastră. Afară, aceleaşi cuiburi cenuşii de păsărele, lipite de streaşină. Iată cum înaintea ochilor mi se desfăşurau tablouri de demult cu băieţi şi fete, coborâţi dintr-un sat de munte, unii care se aşezau liniştiţi în bănci, alţii care alergau prin clasă.
Ce fericite îmi par vremurile de atunci! Şi astfel, în faţa mea, apar chipurile prietenilor de altădată, ale învăţătorilor şi profesorilor. Vedenia aceasta este aproape veridică. Şi, pe lângă chipurile prietenilor de demult, mai apar şi fiinţe de altă natură decât noi. Este vorba de zâne, feţi-frumoşi, vrăjitoare, zmei, cai înaripaţi etc. Întreaga această lume se constituie în faţa mea plină de farmec şi de emoţia suprafirescului ei. Ea trece din imaginarul meu în sfera realităţilor fireşti. Iată cum un mărţişor aduce cu el şi amintirile de altădată, fiind încă o dovadă a magiei lui!
Prin urmare, ce a fost cândva exterior a devenit acum interiorul meu. Astfel, mărţişoarele îmbogăţesc misterele şi cresc emoţiile vieţii şcolare. Primăvara vine în sufletul copiilor noştri sub formă de mărţişor şi de ghiocel înălţat de sub zăpadă. Mărţişoarele sunt poarta de intrare în universul copilăriei, o deschidere spre o lume numai de copil ştiută. Copilul poate face minuni, pentru că mărţişorul este un mijloc magic de salvare a unei lumi inocente, în care omul se amestecă cu animalele, cu florile şi cu obiectele magice simbolizate. Mai ales că obiectele precum mărţişorul, felicitarea de 8 Martie, puterea cuvintelor şi a privirii, fascinaţia gesturilor sunt argumente care întăresc credinţa copilului în existenţa unei alte lumi. Gestul de a oferi mărţişoare este indispensabil copilului, explorând dincolo de vizibil nevoia lui de o misterioasă siguranţă care vine din nelămurite adâncimi şi exprimă neştiute nevoi sufleteşti, demascând în acest gest cine ştie ce taine ale sufletului său.
46 Comentarii
Delia Dumitrica
Martisorul e cu adevarat magic. Azi am incercat sa le vorbesc despre martisor unor copii romani nascuti si crescuti in Italia. Numai unul , mai mare ca varsta, stia ce este martisorul, un baiat de 11 ani, care a frecventat cursul de limba romana si in anii precedenti. Am inceput sa le povestesc despre seculara noastra traditie, dar ei ma priveau mai degraba interesati de naratiune decat de simboluri. Pe fetele lor citeam dorinta de a-l contopi cu mastile de carnaval care incepe -uimitor- tocmai pe 1 martie (anul acesta). Au inteles , cu chiu, cu vai, semnificatia firului cu alb si rosu, contrariati si suparati pe strabunii nostri ca au luat in seama doar doua anotimpuri (cel rece si cel cald). Mai departe am trecut la confectionarea martisoarelor. Asa le-am pus la dispozitie muuulte materiale : floricele, frunze, inimioare, stelute, adezive, buburuze, fulgi colorati, animalute etc. . ”OOOOO! Dar ce sa alegem din toate astea? Sunt prea multe.” , susoteau toti. ” Alegeti ceea ce va inspira, ceea ce va place…”, le spun eu. In momentul acela, am simtit ca stiu sa le explic mai bine ce inseamna martisorul ; raspunsul l-am gasit tocmai in nedumerirea si in extazul lor. Vedeti? Toate aceste lucrusoare frumoase care va plac atat de mult si care va pun in dificultate sa alegeti pe cele mai faine dintre cele mai atragatoare au un nume : martisor. In acest minitablou al bucuriei , voi sunteti pictorii, sunteti mesterii si, in acelasi timp, admiratorii a ceea ce va iese din maini. Fiecare din voi , prin martisorul pe care il face, se prezinta si se reprezinta; martisorul devine o oglinda a fericirii voastre, pricinuita atat de placerea de a manevra dupa bunul plac materialele, cat si de a darui unei persoane dragi martisorul care poarta amprenta voastra. Deci martisorul arata ceea ce sunteti si, poate, ceea ce sperati sa fiti. Comparativ cu martisorul, ce rol credeti ca au mastile de carnaval pe care le-ati confectionat zilele acestea? Stiti ce mi-a raspuns baiatul cel mare? ” Eu cred ca sub acea masca orice copil poate sa fie fericit sau trist, bun sau rau…”, insa martisorul nu-ti da posibilitatea sa te prefaci. ”.
La primele semne de primavara, le adresez urari de sanatate si de bunastare doamnelor si domnisoarelor de la Ziarul Argesul, colegelor mele de breasla, prietenelor si tuturor barbatilor care mai cred in magia martisorului!
Anonim
Propoziția „Până şi în comunism se puteau oferi mărțişoare”, din articolul „Magia mărțişorului”, ne arată încă o dată (dacă mai era nevoie ?!) cât de „otrăvite”/ideologice/ manipulatoare pot fi uneori „mărțişoarele” de la un ziarist-propagandist provenit dintr-o instituție (armata) a regimului comunist care l-a format şi „educat”(„l-a făcut om”!), când acesta îşi schimbă, ca lupul din proverb, „doar părul, nu şi năravul”, acuzând-şi (aluziv, implicit) „părinții” … (si) de „crime” pe care aceia nu le-au comis niciodată , doar pentru „a se pune el (Gh.S) bine” cu noii stăpânii , care, ca şi „ziaristul”, au shimbat doar semnul , + cu _ , sau invers !
Homer (Iliada) şi apoi Vergilliu (Eneida) ne povestesc în operele lor care întemeiau lumea literaturii antice cum preotul orb Laocoon (care a plătit cu viața lui şi a celor 2doi fii ai săi) s-a opus introducerii în cetatea Troia a „Calului troian”(Epeios) de la care a şi venit tragedia nimicirii inespugnabilei Cetăți de către ahei (greci)!
Au rămas după Troia nimicită doar cuvintele lui Laocoon : „TIMEO DANAOS ET DONA FERENTES”/”Teme-te de greci chiar când îți fac daruri” (Vergillius)
Temeți-vă de ziarişti (anumiți) chiar când fac/scriu/dăruiesc mărțişoare !
Anonim
Iar esti invidios!
Anonim
„Ad-miratoareo”, cheamă-ți şi „fetele”/”fentele” …să ia şi ele „lumină”/”mărțişoru” de la maistru /şefu’ de sală !
Dora
Sunt incantata de ce scrieti! Sunteti omul potrivit pentru a ne aduce la suprafata sufletului cele mai frumoase ganduri si sentimente. Ce mult ma bucur ca existati pe aceste meleaguri argesene! Nu ma cunoastei si nici eu nu va cunosc personal, dar va cunosc sufletul plin de sensibilitate. Editorialul acesta valoreaza pentru mine cat un martisor. Sa ne traiti!
Anonim
D-le Savu Gh., pe această „LIMBĂ” nu puteți s-o refuzați !…Este atât de l”ată” şi cu „peri”i atât de…”fini”/”catifelați” încât orice „ora” v-ar propune, trebuie să-i oferiți obolul/”mărțişor”-ul, chiar dacă va trebui să faceți si pt. „Dora” ,ca pt. „bröneta”, un împrumut la „bbanccă”!!!
Anonim
N. Spălatu’!
Anonim
“Mult stimate și iubite….”…
Anonim
Ieși!
Anonim
Incantator si educativ! Felicitari
Anonim
Mai rar citesti in presa locala astfel de articole. Bravo Argesul!
Anonim
Felicitări ziaristului !!! Foarte bine punctat !!!
Zorro
Felicitări ziaristului !!! Un articol extraordinar !!!
Anonim
Domnule Savu, aveți un comentator smintit, comentatorul ghilimele, omul asta e in stare de orice, se vede din postările sale. Constantin Noica spunea ca o cultura te poate salva, dar te poate si sminti. Aveți grija, omul asta are grave probleme psihice, e deja patologic
Anonim
…Şi te cunoaşte cu lux de amănunte „patologice” şi pe tine „Dora”/Danny-Cris/ „Iordacheasca” Pussyca/Bony de la vălcea !…
Maya
Martisorul, asa cum este si normal, este simbolul renasterii naturii. A oferi un martisor are mai mult valoare pentru cel care ofera decat pentru cel cere primeste. Mi am intrebat copilul ce crede ca este martisorul si mi-a spus ca atunci cand oferi martisor vine primavara iar cand vine primavara infloresc ghioceii si e cald si bine afara. Asadar, la nivelul intelegerii copilului, martisorul ne aduce in suflet bucurie, ca-l ofera sau il primeste ,ii da o stare de bine.
Anonim
„O stare de bine”!, ca în celebra RECLAMĂ / PROMOȚONAL Tv , unde o GRASS@/iarbă, se ia de bărbatu-său „bărbos”, grass şi el, de… „urcă/RUPE canapeaua”(!?), şi unde tot EA răspunde neretoric ,…promoțional : „o CURĂ de DETOXIFIERE cu…”, dar cine s-o mai bage (în seamă) pe una supraponderală , dipsomană, capsomană şi expirată, care n-a avut niciodată un „termen de… GARANȚIE”, că ea a fost „pe post de… bonus” la orice MĂRȚIŞOR !!!…
Anonim
Am vazut ca unii iti zic Dili. O fi prescurtarea de la diliman?
Anonim
Iar ești invidios pe Savu
Anonim
Invidia este o emoție, un sentiment, stare de spirit care definişte femeile (mai ales) datorită stării lor precare : materiale, biologice, intelectuale,culturale, de educație etc. şi care supraviețuiesc… „la mila” unor parteneri ocazionali…cu bani ,”agățați” din stații de autobuz, parcări, locuri publice aglomerate , unde respectivele „prodstituate” au „serviciul nenormat”,… la mâna proxenetului/”peştelui”care, si el, le disprețuieşte tocmai datorită carențelor respectivelor, care se reflectă/traduc în „lipsa de de caracter” a oricărei …”curve” ! Când este „devoalată” sare …”de cur în sus”, ca arsă …war/la război ! (qed)
Anonim
Maestrul Dily Truly are, din nou, draci pe el din cauză că a uitat să-și ia medicamentele. Dacă se face cuminte îi promitem că mergem parte, parte…la niște stabilimente construite și dotate pentru inșii care n-au toate țiglele pe casă. Au acolo și halate și cămăși…speciale!
Anonim
Care tigle, domne, ca individul nici casa nu mai are, e dus.
Anonim
„Iordăcheasca”/bony de la vălcea, socio-liberala cu „invocatie” empatizantă a „liderilor Puterii” (politice, dar şi cu…conturi la Bancă) ,dipsomană, capsomană, suprapoderală-moderată, dar expirată deplin (certificată la dr.Rellu) s-a procopsit cu …unu „de la ziar”(pensionar) care toată viața lui „activă” a confundat EQ-ul (Inteligența emoțională) cu IQ-ul adevărat (Coeficientul de INTELIGENȚĂ)care mişcă şi munții din loc, ca originalitate creatore de NOU şi rezolvarea expresivitatii/STILUL de necofunat al lui „Anonimus” , atât de citit (şi nu numai).
Anonim
Bla, bla, bla, vezi că dacă nu ești cuminte mergem la nenea doctoru’ sau chemăm băieții cu textila (cămașa aia specială!).
Anonim
Până şi băieții aia din „colțu poştei” te ştiu ca „pe-a brează”, pe care au încălțat-o şi ei cu…papucii lor de baie si au găsit-o în …cadă tot „îmbrăcată” cu cămaşa ei decolorată/izinită de la Dr. ăla…de piei/”pele” !
Anonim
Tu confunzi „bălăcăreala” ta nămoloasă/buruienosă şi puturoasă din Spătoria/Uscatoria blocului, reamenajată de un „meşter”/”cetățean”…pârât ca „site”/ loc pt. „Produs”…bani negri/nemunciți cu… Baia de cultură, întemeiată pe MUNCĂ şi Cunoaştere de-o viață .
ADEVĂRAT . CUVÂNUL care te definişte „intim” pe tyne este „Stabiliment”/Bordel !
Anonim
,,Baia de cultură” (din almanahe), ha, ha, ha, asezonată cu expresii de tomberonist…de aici și ,,axioma” (în ceea ce te privește) că ,,sari ca proasta din baie”!
Anonim
…zise Scabia căprească, uitându-se ca-n oglindă la clientul care a băgat-o, şi ăsta, la cotețul ei de „fomiciliu”, unde domiciliază mă-sa ultimului ei concubin, la bloc , confort g1 !
Anonim
Asistații de la blocul Coremi te iubesc fff mult. Simt că ești de-al lor. Nebun, nebun, dar…culturnic, vechi combatant care le Vedea pe toate în negru și la comuniști și acum. De aici și iubirea de rrom.
Anonim
Nea Dily, ce s-ar face, domne, ăștia de la ziarul Argeșul, care cică e serios, fără noi doi care ne batem ca chiorii crescându-le tirajul?
Anonim
A apărut altu’ de la ziar, care se vrea împărat în țara orbilor !
Anonim
Ultima fotografie cu tyne într-o baie „modernă” (de la coremi sau g1?!… că era cam …”şteasă” !) datează de ceva vreme, de când era seceta …de astă-vară ! Între timp s-a redeschis , spun rromii respectivi -şi La cea „Comunlă”…un magzin/”centru comercial” care angajează şi „cititoare” de…horoscoape/”almanahe” voropkieviciste-uraniene…trecute bine de a 2doua „tinerețe” si mderat-supraponderale …Ai avea ceva…şanse !
Anonim
Vai de mine, ai înnebunit de tot, scrii de parcă ești în transă, unde mai e bre cultura aia cu care te lauzi ,,întemeiată pe muncă și cunoaștere de-o viață”. Dily, fii antenă aicișa, dacă nu te potolești și te mai iei de maestrul Savu care este peste tine cu 5 clase, te ia mama lu’ Azazel urgent. Plus că o să-ți dau fro cinci mii de pumni în capul ăla de telectual șandrama. Capisci?
Anonim
Iordachescu, stai în certificatu’ tău de naştere, pe care la „Părinte 1” e trasă „liniuță” , că „Parintele 2” n-a mai ştiut ce să declare funcționarului de la Primărie care ti-a scris şi ție în Registrul unic venirea pe lume …via Podu Viilor , unde prima dată ai văzut halat la felcerul care „ți-a dat de gâlci”…cu sare , fără să se spele pe mâini …după ,…şi i-a fost fatal/mortal !Dumnezeu să-l „odinească”, împreună cu „corelații” şi piradele lui capsomane, dipsomane …din neamul lui Mubamd Ali (Casius Clay)!…
Anonim
Am stat!
Anonim
Am zis ,,am stat” așa, de chichi. Habar n-am de care Iordachescu e vorba. Dacă e vorba de bariton, sper că nu dorești să-l vizitezi.
Anonim
Băi aceştia, de la ziar, dacă nu ştiți italiană nici ca să traduceți 2două prop. simle, pline de bun simț , de ce vă mai dați „rotunzi” cu verbul a cărui cojugare o folosiți „în dodi”/”capisci”??! Mai puneți mâna şi pe carte !N-ați găsit pe nimenibsă va traducă ce v-a trimis Anonimus în italiană ?! Puneți-l pe Savu !
Anonim
Băi aceştia, de la ziar, dacă nu ştiți italiană nici ca să traduceți 2două prop. simle, pline de bun simț , de ce vă mai dați „rotunzi” cu verbul a cărui cojugare o folosiți „în dodi”/”capisci”??! Mai puneți mâna şi pe carte !…N-ați găsit pe nimeni să va traducă si vouă ce v-a trimis Anonimus în italiană ?! Puneți-l pe Savu !!!…
Anonim
Dily, ți-am mai spus să nu te dai deștept că te accidentezi (dai în gropi!). Caragiale: ,,Amice, ești…idiot! Ba nu, domnule”. Ba da!
Anonim
Comentariu demn de o repetenta perptù, boni/iordăchescu c.-d.,de la aPodu Viilor/vălcea, care a speriat lumea de pirandă-prostituată ce e !!!
Anonim
Cerseşte mărțişor si de la eseistul scriitor Gh. Savu !
Anonim
Bălăcenca și Mărcuța. Să ne scrii!
Anonim
Tara asta e plina de bolnavi! Doamne ajuta!
Anonim
O babă stirbă, dipsomană şi capsomană cere milă !
Anonim
D-le Savu Gh. , „Anonimus” ăsta e dat dracu’ (scuze, e dat lu’ Azazel, bine-rău) !… Iar ne-a păcălit/demostrat că ştie mai bine ca noi cum se face marketing online …cu „mărțişoare” în pres@ de…piață ! Asta se vrea…afară !?!…
Victoria
Foarte frumos articolul! E o parte din copilăria fiecăruia dintre noi! Diferența e aceea că acum 1 Martie e mult mai comercial, decât înainte de 1989. Cel mai frumos mărțișor primit – o felicitare confecționată, nu cumpărată, cu un mesaj scurt, din două cuvinte.