Argeşenii sunt exasperaţi din cauza condiţiilor meteo din ultima perioadă. Ploi, frig, rafale de vânt cu scurte intervale în care, dintre norii negri, mai răzbate câte-o firavă rază de soare. În timp ce starea generală de spirit, mai ales a celor sensibili este afectată, doi argeşeni exultă. Umezeala de la sol îi face de-a dreptul fericiţi…

Totul era pierdut

Tot în paginilie ziarului nostru, în urmă cu câteva săptămâni citeaţi povestea impresionantă a doi bărbaţi care au pus la cale o afacere inedită. În „zona blocuri” din Ştefăneşti acolo unde cei doi locuiesc, au amenajat um mic centru de primire a …melcilor. Gh. Ciocănea, fost salariat la Uzina Dacia, acum pensionar şi administrator de bloc, colaborează cu o firmă din Alba-Iulia. Concret, în magazia pe care o deţine, argeşeanul  depozitează melcii pe care-i colectează de la oricine e dispus să-i aducă, iar la anumite intervale de timp, maşina firmei din Ardeal vine să ridice „marfa”. Când a demarat acest tip de negoţ, în urmă cu două luni, Gh. Ciocănea oferea celor care aduceau melci, doi lei/kg. Numai că lăzile speciale din acest mic centru erau goale în permanenţă pentru că nimeni nu găsea melci. În zadar aştepta Gh. Ştoi, partenerul de afaceri al „patronului”, zilele treceau greu fără activitate. Părea că totul e pierdut. Nu se întrezărea nicio speranţă, cei doi afacerişti n-aveau ce să trimită la Alba-Iulia şi erau pe cale să pună lacătul pe magazia pe care o deţin. Numai că, cerul, şi nu la modul figurat, a voit altfel…

Ţinta: o tonă!

Vremea s-a schimbat, după cum ştim, de vreo două săptămâni peste judeţul nostru ca peste toată ţara de altfel, s-au abătut nori negri. Peisajul este unul tomnatic iar de ploile repetate se bucură proprietarii de grădini şi terenuri agricole. Această vreme de maximă instabilitate e pe placul celor doi parteneri din Ştefăneşti. Ei mulţumesc cerului pentru  ploile căzute ca o binecuvântare şi nu-şi mai încap în piele de bucurie când privesc pe fereastră şi văd că e rost de-o nouă ploaie. Se ştie, melcii ies la suprafaţa pământului în condiţii de umiditate maximă, mai ales după o ploaie zdravănă. Atâta aşteptă oamenii săraci din Ştefăneşti şi împrejurimi. Copii creoli, bătrâni aduşi de spate care de-abia-şi târăsc neputinţele dar şi femei tinere cu prunci în braţe, care trăiesc din ajutoare sociale şi alocaţii, au năvălit în ultimele zile în „centrul de primire”. În sacoşe mai mari sau mai mici, în citii de carton sau bocane, oamenii aduc fieravele făpturi. Gh. Ştoi pune melcii într-o sită specială şi îi opreşte pe cei mari, care îndeplinesc condiţiile impuse de firma ardeleană. Melcii „selecţionaţi” sunt cântăriţi, apoi este achitată contravaloarea lor.

Cimitirul din Piteşti, o …”sursă”

În doar câteva zile, cei doi afacerişti s-au văzut într-o situaţie inedită: lăzile speciale au fost umplute. În total o jumătate de…tonă! Fericit, Gh. Ciocănea a decis să-i răsplătească mai bine pe cei care aduc melci, pentru a-i impulsiona, astfel că acum oferă 2,2lei/Kg! Ţinta norocoşilor afacerişti este îndrăzneaţă: vor să aibă o tonă de melci! „Recolta” va fi apoi vândută firmei colaboratoare care la rândul ei transportă melcii în ţările în care aceştia se consumă la masă. Gh. Ştoi era ieri la datorie. Ne-a deschis una dintre lăzile în care mişunau sute de melci. Cerem detalii şi omul ne spune: „Au condiţii optime, intră aer, de fapt nu vor nimic. Pot trăi fără mâncare şi apă timp de 45 de zile. N-ajungem noi la termenul limită, în câteva zile facem tona şi vine camionul de la Alba…” Bărbatul entuziasmat crede că-n felul acesta şi sărăcimea din Ştefăneşti are de câştigat: „A venit o familie care lucrează la ADP şi a adus 100 Kg de melci! Plătim pe loc, pentru orice cantitate. Avem şi pensionari din Piteşti care găsesc melci în cimitirul de-acolo şi vin la noi să-i vândă.” Gh. Ştoi închide capacul lăzii şi iese din magazie. Priveşte cerul întunecat şi zâmbeşte larg: „Vine ploaia! Perfect, mâine primim marfă nouă, ne-apropiem de-o tonă…”

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio