Piaţa de la Complexul I din Trivale a intrat de curând într-un amplu proces de modernizare. Întrebare: merită oare cheltuiala? Vă întreb pentru că ieri nu am avut nimic de făcut decât să colind pieţele, iar ce am găsit, sau mai bine zis ce nu am găsit, m-a determinat să scriu un mic reportaj despre starea acestora.
Bate vântul şi plouă în hală
S-ar putea să vă supăr, dar încep prin a vă spune că multe dintre ele (majoritatea, de fapt) nu-şi mai au rostul. În hala din Războieni bate vântul (la propriu şi la figurat), în vreme ce la Piaţa Prundu a mai rămas o mână de comercianţi care au uitat să şi vorbească de când n-au mai văzut un client. Pe mine m-au considerat din capul locului un intrus şi s-au apucat să şuşotească în încercarea de a-mi ghici intenţiile. „Ăsta ce-o mai vrea, uite, a scos telefonul, face poze, face propagandă…” – s-a auzit o voce ca din butoi de undeva dintr-un colţ întunecat. Păi, ce altceva aş putea să fac, că, exceptând trei-patru tarabe cu mere, ceapă şi ardei, nu am avut ce admira. Iar atmosfera atât de „primitoare” te îndeamnă să pleci, oricât de bine intenţionat ai fi în sprijinul micilor producători locali. Nu renunţ şi zic hai să dau o raită şi la Smârdan, că acolo s-au mai mişcat lucrurile în ultima vreme.
O iau la pas, alene, şi într-un sfert de oră ajung în dreptul treptelor modernizate, dar pe care se adună apa ca-n găleată. Constat că la fel e şi pe pavele. Aşadar, locatarii din zonă spuneau ei bine ce spuneau, şi anume că lucrarea a fost făcută în dorul lelii. În fine, intru în hală şi descopăr cu uimire că… e lume, domnule. Dar oamenii ăia mişună de colo-colo şi sunt cumva dezorientaţi, de parcă e prima dată când merg la piaţă. Caută ceva şi nu găsesc. Unii găsesc, dar nu mare brânză. Ies pe uşă cu trei gogoşari şi o legătură de pătrunjel, iar cineva îmi confirmă că ăsta e coşul mediu de cumpărături la Smârdan. Se trezeşte gospodina că dă ciorba în clocot şi nu mai are morcovi şi pătrunjel, dă fuga pe scări până la piaţă şi în câteva minute a rezolvat problema. Avantajul proximităţii. Dar pentru cumpărături serioase nu mai merge nici la Smârdan, nici la Prundu şi nici măcar în Ceair, ci la super şi hipermarket.
Oamenii caută diversitatea
Explicaţia e destul de simplă. În aceste magazine moderne e în primul rând o altă atmosferă (deci nu eşti privit ca un intrus cum am păţit eu la Prundu) şi ai diversitate cât cuprinde: de la carne, fructe şi legume (chiar dacă multe dintre ele de import), până la şosete, chiloţi sau, după caz, „pamperşi”. Cam asta e diferenţa. Iar ceea ce aberez aici am ilustrat şi într-o fotografie neprelucrată: aşa arată un coş de cumpărături de la supermarket, atenţie, la mijlocul săptămânii şi la o oră când majoritatea oamenilor sunt la serviciu. Una la mână.
Doi la mână, nu ştiu câţi dintre voi aţi remarcat că aceste „super-magazine” au fost amplasate strategic în fiecare cartier, culmea, relativ aproape de pieţe. Vezi Războieni şi Găvana cu cele două Kaufland, Trivale cu Praxis şi Profi, Prundu cu Lidl.
Ţeapa marilor comercianţi
Dar, hei, asta nu înseamnă că avem motive să jubilăm. Dacă pe vremea când mergeam la piaţă era la „modă” ciupeala la cântar şi brânza îmbibată cu apă, în marile magazine eşti fentat cu etichetele de la raft. Am scris recent despre şmecherii de la „Carrefour” cu a lor ciocolată „Păcălici”, iar colegul meu Flavius Petrescu a atras atenţia în repetate rânduri despre practicile celor de la Kaufland. Numitorul comun e „bătaie de joc”. Ce e de făcut?
2 Comentarii
Anonim
Nu mai suport să privesc la tv explicaţii şi para explicaţii despre ” revoluţia fiscală”.Să aud cum prim-ministru este în culmea fericirii că o companie, Kaufland, acceptă cu plăcere mutarea contribuţiilor de la angajator la angajat, prin prisma faptului că prin acest act creşte salariul angajatului cu 1,5%.Să nu te prinzi ca prim -ministru,mai ales când demonstrezi uneori la tv, prin discurs, că ai ceva caracteristic, şi nu e rău, smecherilor de Brăila, că nemţii o fac la mişto? Până şi moderatorul , sculă la Antena 3, era foarte încântat că Guvernul a avut dreptate ,că salariile cresc.Păi ,măi moderatorule cu o sprânceană ridicată, semn al grandomăniei ce te caracterizează, tot tu afirmi, în emisiunea ta de doi lei, cât creşterea de care a pomenit profesorul de fizică, că angajaţii din Kaufland trăiesc din salariu minim pe economie. Tot tu spui, că această companie este prima din România, ca număr de angajaţi şi profit, arăţi cu cât creşte inflaţia ,cum s-a schimbat cursul valutar si cu cât a crescut ROBOR şi vrei să ne convingi că e bine?!
Şi uite aşa am ajuns în faţa acestui articol, cu speranţa că mă liniştesc, mai ales când am văzut de cine este scris. Chiar mă gândeam dacă”Argeşul” nu poate să ne scoată din beznă, să aflăm şi noi, de la specialişti corecţi, dacă scad sau cresc salariile.
Dar să revenim la articol.Aşa este. Momentan pieţele nu-şi au rostul ,dar momentan.Să nu-şi facă „cineva” gânduri negre cu ele.
Căruciorul din imagine cu siguranţă nu este al unui cumpărător de rând, ci mai de grabă al unui buticar.
Comerţul în super-magazine pare mai civilizat, dar eşti furat tot ca în piaţă, şi ai şi aici produse de la producător pline de apă. Preţurile sunt cu mult mai mari,poate pentru faptul că îţi alegi cu măna ta marfa şi nu te fură la cântar.
Promoţiile sunt păcăleală curată.Cumperi ştifturi la preţuri mai mari.Dacă preţurile sunt scăzute mult, atunci produsele sunt sigur în neregulă, indiferent care ar fi ele.NU o să vedeţi niciodată niciodată reduceri de dragul cumpărătorului.
Eu am invăţat să cumpăr de la miniaprozare ,adică de la cei care vând afară legume- fructe, proaspete şi la preţuri foarte bune.
Da , numitorul comun este” bătaie de joc” şi când văd ce se întâmplă şi la Casa Regală, unde pretenţiile noastre sunt foarte mari, aproape că nu mai este nimic de făcut.
Anonim
Puiu sunt.L-am scăpat nesemnat din neatenţie sau dintr-o stare mai proastă .