Suporterii argeşeni suspină după fotbalul de calitate
Mâine se împlinesc 30 de ani de la cea mai importantă performanţă a fotbalului românesc. Pe 7 mai 1986 Steaua Bucureşti intra în istoria fotbalului, cucerind Cupa Campionilor Europeni în Spania, 0-0, 2-0 la loviturile de departajare, cu cele patru penalty-uri apărate de inegalabilul Duckadam. Însuşi portarul Stelei de la Sevilla, actualmente preşedintele de imagine al echipei lui Gigi Becali, a organizat, la resortul de la Cheile Grădiştei (Braşov), o petrecere pentru eroii de la Sevilla! Printre ei s-au numărat în acea magnifică noapte şi trei argeşeni, Ilie Bărbulescu, Marin Radu (cunoscut sub numele de Radu II) şi Constantin Pistol. Cu toţii se află în aceste zile la munte şi deapănă amintiri frumoase alături de Duckadam, Bumbescu, Pistol, Majearu, Balint, Boloni, Tudorel Stoica, Lăcătuş şi Miodrag Belodedici. Alături le stă şi fostul antrenor de la acea vreme, Emerich Ienei.
Un suporter plânge
Televiziunile şi cotidienele naţionale au relatat pe larg în aceste zile cel mai frumos moment din istoria fotbalului românesc. Au lăcrimat la vederea imaginilor din 1986 şi suporterii piteşteni. Printre ei, un pensionar argeşean. Alexandru Ivan a sunat ieri la redacţie pentru a ne sugera să scriem câteva rânduri prin care să marcăm cum se cuvine şi faptul că printre eroii de la Sevilla s-au numărat şi argeşeni de-ai noştri. Zis şi făcut! Însă, din vorbă-n vorbă, aveam să aflăm că altul a fost cu adevărat motivul care l-a împins pe suporterul respectiv.
Amintirile frumoase din trecut şi durerea că FC Argeş – clubul pe care l-a iubit, după cum însuşi ne-a menţionat, ca pe propriii copii – nu mai există îl chinuiesc şi nu-i dau pace. În timp ce ne povestea despre unul din golurile marcate de Prinţul din Trivale, Nicolae Dobrin, a izbucnit în lacrimi la telefon: „Nimeni nu mai vorbeşte de fotbaliştii de legendă de la FC Argeş, i-aţi dat uitării! Dar nu uitaţi că ei, prin performanţele lor, au făcut ca despre acest judeţ să se pronunţe cuvinte frumoase în ţară şi peste hotare. Iubesc dintotdeauna pe FC Argeş, club care, din păcate, a fost distrus, nu a murit de bunăvoie. Am plâns la golurile lui Dobrin… Când a luat FC Argeş primul titlu naţional, în ediţia de campionat 1971-1972, eroii gazonului au fost aplaudaţi şi cinstiţi cum trebuie. Erau în centru o mulţime de oameni comparabilă cu cea care se aduna când venea în vizită Nicolae Ceauşescu. Fotbaliştii de atunci nu aveau fiţe, petreceau şi ei o seară la un restaurant şi apoi gata, se întorceau la muncă pe teren. Erau mai serioşi decât cei de acum… Of! Vom mai vedea vreodată stadionul din Trivale arhiplin? Mă tem că nu!!!”, oftează suporterul argeşean.
Monica CRISTEA
