Daniel Mareș a murit la vârsta de 30 de ani după un atac de cord!

La cumpăna dintre ani, FOSTUL LIDER AL RROMILOR ZDROBIT DE DURERE

MAMA TÂNĂRULUI A VRUT SĂ-ȘI URMEZE FIUL ÎN MORMÂNT

Ca oricare dintre noi și cunoscutul patron Marian Mareș aștepta cu bucurie finalul de an în care cei doi băieți ai săi își vizitau părinții și întreaga familie se reunea la masă precum odinioară. De data aceasta a fost altfel. Dumnezeu a voit altceva și l-a pus la cumplită încercare pe fostul politician. În penultima zi a lui 2019, chiar el avea să-și descopere iubitul fiu care, singur în locuința sa, își dăduse ultima suflare…

APĂRĂTORUL SĂRACILOR

Marian Mareș este poate cel mai cunoscut nume al etniei din județul nostru iar notorietatea și-a căpătat-o mai ales în vremea în care prefect era Constantin Tămagă. Pe atunci, liderul rromilor argeșeni, angrenat în viața politică avea un birou învecinat cu al reprezentantului guvernului. Datorită gustului său estetic, precum un colecționar, Marian Mareș își decorase biroul din Palatul Administrativ cu obiecte de artă, statuete, tablouri. Acolo aveau să-și spună amărăciunea mulți rromi veniți în audiență din tot județul. Pentru ei, ușa cabinetului era întotdeauna deschisă și ce e mai important, nimeni nu pleca dezamăgit. Marian Mareș se implica în toate problemele care-i erau aduse la cunoștință iar pe cele pe care nu le putea rezolva instituțional, le lua pe cont propriu, achitând din buzunarul său alimentarea cu apă potabilă pentru familii din Merișani, spre exemplu ori cumpăra lemne de foc rromilor amărâți. Și multe alte fapte de milostenie avea să facă patronul și după ce nu a mai avut calitatea de lider al etniei. La ora aceasta, câțiva creștini au acoperiș deasupra capului datorită lui iar alții îi sunt recunoscător pentru că le-a îmbrăcat copii ori le-a dat de mâncare. Cu atât mai grreu îi este acum lui Marian Mareș să înțeleagă de ce i-a fost dată o asemenea cruce sub povara căreia s-a și prăbușit, la modul propriu…

TERIFIANTA IMAGINE

Unul dintre cei doi fii ai săi locuia singur în cartierul Tudor Vladimirescu. De vreo două zile fusese apeleat telefonic de diverse persoane însă nu a răspuns. Atunci a fost informat tatăl său care s-a urcat în mașină și a pornit în trombă spre locuința fiului. Chiar în acel moment când a apăsat pedala de accelerație, a simțit o durere în inimă. Ceva îl ardea, îi tăia răsuflarea, îl apăsa în piept. Era presentimentul unei tragedii. La ușa apartamentului a bătut degeaba. La fel la ferestre. Băiatul locuia la parter astfel că Marian Mareș cu a escaladat balconul. În câteva clipe a intrat în apartament unde avea să vadă imaginea terifiantă a iubitului său fiu care nu mai dădea semne de viață. Dani, așa cum îi spuneau părinții, nu-și mai putea auzi tatăl. Trecuse de câteva ore pragul veșniciei.

I-A PLESNIT INIMA

A urmat ancheta de rigoare a oamenilor legii. Apoi autopsia. Nu au fost găsite urme de violență și conform actului medical emis, verdictul a fost limpede. Inima, buna inimă a lui Daniel, din prinosul căreia îi bucura pe toți cei din jur, a…plesnit. După modelul tatălui său, Daniel Mareș obișnuia mai ales în ultima vreme să-i miluiască pe săraci, să ajute în dreapta și-n stânga pe oricine auzea că se află în dificultate, indiferent dacă-l cunoștea sau nu. Era poate o prefigurare a pomenii pe care și-o făcea singur. Să fi avut strania presimțire a timpuriului sfârșit de viață?

MOARTEA ERA…PROGRAMATĂ!

Daniel Mareș era un tânăr plin de viață, iubea oamenii, cântecul, zâmbetul…se bucura din plin de anii pe care-i dăruise Dumnezeu. Poate tocmai datorită faptului că presimțea scurtimea vieții sale. Era înconjurat de mulți prieteni însă puțini știau drama pe care o trăia băiatul. Era predestinat problemelor de sănătate. S-a născut cu inima pe partea dreaptă! De aici o serie de predispoziții spre afecțiuni grave. Totuși în general avea o stare de sănătate bună și nimic nu prevestea apropierea morții. De-abia după ce a fost ridicat trupul neînsuflețit de la Serviciul de Medicină Legală, Marian Mareș a aflat de la cineva care a consultat literatura de specialitate că , de regulă, cei care se nasc cu inima pe partea dreaptă, se pot bucura puțin timp de frumusețea lumii văzute. Scrie în manualele de spacialitate că se poate trăi fără probleme majore până la 30, maxim 35 de ani! Cei care depășesc această limită sunt considerați cazuri rarissime. Daniel Mareș n-a fost excepția de la regulă. La doar 30 de ani, a plecat în Valea umbrei Morții…

S-A PRĂBUȘIT

Ieri la prânz la Biserica Mavrodolu din centrul Piteștiului a fost adus un sicriu alb. Și crucea e albă. Simbol al tinereții și purității. Acoperit cu un geam, Daniel pare că le zâmbește tuturor celor care-l înconjoară, mulțumindu-le pentru că îi sunt alături. Momentul depunerii sicriului în biserica surdo-muților care are și rol de capelă, a fost de un dramatism aparte. La vederea sicriului, Marian Mareș s-a prăbușit la ușa locașului de cult. Un scurt leșin după clipa în care fostul politician a conștientizat cu adevărat grozăvia la care asistă. Cum ar putea fi descrisă durerea doamnei Rodica, mama băiatului care cu glas stins își strigă copilul? Ori sfâșâierea sufletului lui Laurențiu, care-și privește încremenit fratele zăcând în sicriu?

PELERINAJUL TINERILOR

De ieri, locașul de cult a devenit loc de pelerinaj. În afara rudelor, foarte mulți tineri, foști colegi, prieteni și cunoscuți ai lui Daniel, au venit și au stat pe rând la priveghi. Zecile de coroane și sutele de buchete de flori sunt expresia dragostei cu care tinerii îl răsplătesc pe bunul lor prieten pentru tot ce le-a dăruit și el în scurta lui viață. Iar lacrimile necontenite de pe obrajii celor care au venit să-i aducă un ultim omagiu, vădesc sentimentele pe care le au pentru cel plecat dintre noi. O palidă mângâiere pentru părinții lui, devastați de nenorocirea care s-a abătut asupra lor.

NU EXISTĂ DURERE MAI MARE

Noaptea acesta Daniel va fi din nou privegheat conform tradiției. Iar mâine în jurul prânzului, în biserica Mavrodolu va fi săvârșită slujba înmorântării după care v-a urma drumul, cel de pe urmă, spre cimitirul Sf. Gheorghe. Ziua rânduită de Dumnnezeu, în care Maria și Rodica Mareș își vor vedea pentru ultima dată fiul. Cu ultimele puteri, încă de ieri, fostul politician clătina din cap și murmura pentru cei care-l îmbrățișau încercând să-l îmbărbăteze: „Eu trebuia să mă duc primul, nu el…de ce să-mi fie dat să trăiesc așa ceva? Nu există durere mai mare pe pământ decât să-ți vezi copilul mort…” Cutremurătoare mărturisire a unuia care, precum biblicul Iov, își vede fiul cum este dat țărânii din care toți suntem făcuți și-n care ne vom întoarce. Toți cei care au venit cu lumânări și flori la sicriul tânărului, l-au rugat pe greu încercatul tată, să fie puternic.

Marian și Rodica Mareș nu mai au lacrimi să-și plângă copilul. Dar poate că sutele de oameni care vor fi prezenți mâine la cimitirul Sf. Gheorghe îi vor ajuta să supraviețuiască celui mai cumplit ceas, când sicriul va fi coborât în criptă și preotul va spune: „Se pecetluiește acest mormânt până la a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos…”

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio