Editorial

Pas cu pas… înapoi

Pas pas înapoi — Detalii actualizate despre Pas pas înapoi, pe scurt, în articolul de mai jos.

Pas pas înapoi

Cu ocazia dezbaterii „Preşedinte sau cetăţean/ om politic şi societatea civilă”, Klaus Iohannis a fost întrebat de ce în Anul Centenar nu a fost organizat un referendum cu privire la Unirea României cu R. Moldova. Şeful statului a răspuns că „atunci când ambele popoare vor hotărî că vor acest lucru, atunci se va întâmpla”. Potrivit lozincii „România lucrului bine făcut”, răspunsul acesta demonstrează că preşedintele, în loc să o ia pas cu pas înainte, el face paşi repezi înapoi, în sensul că, în viitorul apropiat, poporul român îl va trimite pe respectivul politician acolo de unde a venit.

Pe de altă parte, eu nu am aşteptări multe de la prea omeneştile-i slăbiciuni, incompatibile cu înalta funcţie în stat, dar nu mi-am imaginat vreodată că acest politician nu se pricepe nici măcar la nişte simple declaraţii de complezenţă. Să spui că moldovenii formează un popor separat de poporul român mi se pare o gafă de neacceptat! Or, în 1991, când studenţii din toată ţara construiau poduri de flori peste râul Prut împreună cu studenţii moldoveni, Klaus Iohannis probabil că traducea contracte de înfiere a unor copii români de către cetăţeni străini. Îmi amintesc că toate societăţile studenţeşti din ţară au fost invitate să trimită delegaţii pe malurile Prutului pentru a construi poduri de flori. Pe lângă manifestările din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca s-au făcut serbări deosebite la Chişinău, dar şi la Cernăuţi. Şi astfel, tot ţinutul lui Ştefan cel Mare a fost cuprins de sărbătoare; atât vechea capitală a Moldovei, cât şi mormântul strălucitului voievod român. Astăzi, însă, soarta ţării este lăsată exclusiv pe seama politicienilor de tipul lui Klaus Iohannis, care îi acuză pe studenţi de naţionalism. Or, singura lor formă naţionalistă este că au convingeri patriotice, în sensul că spun că toată cultura unui popor trebuie să fie unită şi să pornească de la cultura populară. Vasăzică, din acest punct de vedere, studenţii postdecembrişti împărtăşesc convingeri naţionaliste, însă era vorba de un naţionalism cultural, nu de unul politic.

Prin urmare, îmi aduc aminte că într-o zi de vară, 16 iunie 1991, studenţii bucureşteni s-au unit într-un vagon de tren şi au pornit spre Prut. Cu această ocazie, tinerii şi-au dat seama că sufletul românesc are o claviatură vastă, că sunt zone mult mai adânci decât ceea ce se cheamă politică. Cei prezenţi au fost cuprinşi de o profundă emoţie, necunoscută până atunci. Era ceva aparte. În sfârşit, trenul s-a apropiat de Prut. Dar nici nu a ajuns bine la destinaţie, când deodată, pe tâmpla unui deal, de dincolo de râu, a apărut un sat cu o biserică şi două turnuri. Studenţii nu ştiau ce sat este, dar cineva a spus că e un sat românesc. Iată cum dincoace şi dincolo de Prut se află sate româneşti la o distanţă de o aruncătură de băţ, dar unul dintre ele nu făcea parte din cuprinsul României. Cu această ocazie, pentru prima oară, după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte. În mod simbolic, la acest eveniment au fost lansate flori pe apa Prutului.

Apoi, de la Prut, studenţii au mers la Iaşi, unde au avut loc alte manifestări culturale. Şoseaua era apropiată de hotar, iar studenţii se uitau la valea aceea domoală care nu avea niciun obstacol natural şi care era tăiată de o graniţă absurdă. Politica a făcut ca o bucată de câmpie să fie lăsată într-un stat, iar altă bucată din aceeaşi câmpie – într-un alt stat. Toţi studenţii se uitau întristaţi la acea graniţă absurdă. Ajunşi la Iaşi, ei s-au întâlnit cu preoţi şi ţărani, cu portul lor tradiţional. După ceremonii, tinerii patrioţi au ieşit în oraş şi nu şi-au găsit locul nicăieri, până când într-un apus de soare s-au dus la statuia lui Alexandru Ioan Cuza şi au rămas din nou într-o contemplare mută.

Prin urmare, studenţii postdecembrişti au fost în primele rânduri ale renaşterii naţionale şi tot ei, în Anul Centenarului, au făcut, pe jos, drumul de la Chişinău până la Bucureşti. La Cotroceni, însă, au avut neplăcuta surpriză să fie primiţi într-o sală fără scaune de către un preşedinte absent. Deci, după o sută de ani de la Unirea cu Basarabia, 27 martie 1918, şi după aproape un sfert de veac de la evenimentele din decembrie 1989, când am ieşit dintr-un neant, am fost puşi în faţa altuia, de unde speranţa a fost iremediabil pierdută, de către o administraţie prezidenţială care parcă nu e a poporului român.

Mai multe știri din județ pe Ziarul Argeșul.

Pentru context regional, vezi și Wikipedia — Argeș.

Asistent Ziarul Argeșul

Gheorghe SavuGheorghe Savu

28 Comentarii

  1. Foarte interesant! Studentii din trecut parca erau altfel fata de cei de azi. Erau mult mai interesati de ce se intampla cu tara. Acum unii dintre studenti fac parte din anumite ONG-uri numai cu scopul da a face bani.

    1. Care trecut? Trecutul din istoria falsificată?
      Români sunt lași, trădători, hoți și escroci de când se nasc și până mor.

      1. Se pare că s-au antrenat la comentat și rudele apropiate ale contabilului.
        Este normal să fie așa.
        După atâta furat, orice articol, comentariu pertinent poate duce la deconspirarea hoților, ceea ce nu cade bine mafioților Statului Român.

  2. Imi place articolul dvs !!! Da , aveti dreptate … S ar putea face mult mai multe pentru Basarabia, ! Speranța nu moare , basarabia o sa ” ajunga ” acasa, cei de acolo ,nu putin la număr încă mai ” respira” românește, iar noi ,cu toții ne dorim acest lucru !! BASARABIA ESTE ROMÂNIA !!! Mai vrem asemenea articole , stimate ziarist !!!

    1. De analfabetism nu a reușit să te scape nimeni!
      Ce este mai grav este că sistemul nu numai că ți-a eliberat o diplomă de studii superioare, dar ți-a și dat un post de contabil care- ți permite să devalizezi bugetul instituției pentru bună starea ta și a șefilor din educație.

  3. Capra Capra ța,ța,ța…ofticatule ca sunt altii bine agramat ce esti,esti praf, varza…mie lene sa te jignesc

  4. Ba nu sunteti sanatosi. Aveti avizul psihologic luat. Aveti rezultate bune la evaluare? Nu! Dar aveti rezultate la oină. Vedeti va de ore și de elevi. Blatistilor. Vreti numai bani. Nimic altceva. Aveti gura mare și pr… Sta

  5. Felicitări ziaristului pentru diplomația de care da dovada ! Am avut plăcerea să îl cunosc cu ceva timp in urma , un om cu tinuta morală ireproșabilă! Dansul in majoritatea articolelor sale ,intr un mod cat se poate de vertical , prezintă problemele curente ale societății românești, probleme care ne afecteaza pe toti deopotrivă…. așa cum a facut o si in articolul de mai sus !!! Basarabia pt.multi dintre noi reprezintă un vis ,o dorință,o speranta , pt.basarabia si au dat viata sute de mii de români , sunt oamenii care plâng doar cand ii aud numele . Iar voi ,,domnilor ,, sau ,,doamnele ,, si am pus si ghilimelele de rigoare ,întrucât sunteti orice dar nu domni sau doamne ,ar trebui SA VA FIE RUSINE pt.comentariile grosolane ,nesimțite si penibile pe care le ati
    facut aici .Cred ca aveti o mare frustrare , sunteti incapabili de a face ceva productiv pt.voi si cei apropiați vouă …si astfel ,in prostia voastră, ascunși în spatele unor nume fictive ,comentați parsiveste si nesimtit !!! Sunteti total lipsiți de educație !!! RUSINE SA VA FIE !!!

  6. Toți sunteti o apă și un pământ. Si contabilul si profesori si capra si psihologul adica va lipseste un neuron la cap si spitalul secola va mănâncă. Învățați copii sa citească si sa numere!

Comentariile sunt închise.