La Arpechim s-a cam pus cruce
Se împlinesc opt ani de la debutul crizei economice care a bulversat lumea. Opt ani în care s-au schimbat multe şi în Argeş, judeţ cu resurse, dar parcă blestemat să rămână la urmă când vine vorba despre priorităţi naţionale. Cu ce ne-am ales? Cu o lipsă acută de locuri de muncă. În loc de fabrici, avem hipermarketuri, săli de jocuri de noroc şi farmacii (semn că suntem şi mai săraci, dar şi mai bolnavi?). Cum a evoluat, aşadar, Argeşul în aceşti opt ani de criză care parcă nu se mai termină?
Ce bogăţie!
- Era an de alegeri parlamentare. Deşi se auzea de criză, politicienii noştri o ignorau. Se făceau multe pomeni electorale, iar în Argeş părea că există un corn al abundenţei. Pe platforma Arpechim, mii de muncitori sperau la integrarea cu Oltchim într-un complex petrochimic mamut, aşa cum promiteau politicienii; pe platforma industrială din Nord erau, de asemenea, mii de muncitori care nu întrezăreau niciun pericol; PIC, singurul hipermarket cu capital românesc de la acea vreme, era asaltat de clienţi; patronul Cornel Penescu era pe cai mari, iar FC Argeş încă se afla la masa granzilor din fotbalul românesc; DNA părea doar o sperietoare; PSD domina judeţul, deşi la puterea de la centru se aflau Băsescu şi PDL; la începutul celui de-al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean, Constantin Nicolescu semna nişte contracte de reabilitare a unor şcoli afectate de inundaţii; abia fusese inaugurată centura ocolitoare a Piteştiului; băncile dădeau credite şi cu buletinul, iar eu mi-am cumpărat atunci prima maşină pentru care plăteam o rată de 700 lei pe lună, pe care nu o simţeam!
Ce dezastru!
- Tot an de alegeri parlamentare. Politicienii nici nu se mai deranjează să spună ceva despre Arpechim: rafinăria va fi demolată, petrochimia nu este dorită la privatizarea Oltchim, iar angajaţi mai sunt foarte puţini, şi aceia de decor; pe platforma industrială din Nord, Rolast nu mai produce articole de cauciuc, devenind firmă de investiţii, iar în locul unor unităţi de tradiţie au apărut hipermarketuri ori terenuri goale pe care, probabil, vor fi ridicate alte lanţuri de magazine. La PIC bate vântul, peisajul fiind lugubru – firma a intrat în insolvenţă, hipermarketul a fost preluat de un gorjean, dar acum nu mai e nimic, parcarea fiind folosită pentru tiruri; Cornel Penescu este la puşcărie, fiind… agăţat de atunci cu câteva dosare de corupţie; unul dintre ele, cel privind mita la arbitri, a pus pe butuci FC Argeş, care nu mai există acum decât ca brand; DNA a devenit spaima politicienilor şi nu numai; PSD domină în continuare judeţul, deşi la putere se află un Guvern de tehnocraţi şi un preşedinte neamţ; Constantin Nicolescu face închisoare pentru acea reabilitare a şcolilor afectate de inundaţii, iar Tudor Pendiuc nu mai este primarul Piteştiului şi are şi el dosar la DNA; a doua centură ocolitoare a Piteştiului, ca şi autostrada spre Sibiu sunt doar de… hârtie; dobânzile bancare au ajuns la cote ridicole (mai bine ţii banii la ciorap!), iar eu vreau, totuşi, să îmi schimb maşina, dar nu cu bani de la bancă. Oare voi reuşi?
FC Argeş nu mai există
Indicatori
Falimentul Lehman Brothers este considerat drept startul oficial al celei de-a doua crize financiare ca magnitudine din ultima sută de ani. După opt ani, Bursa de la Bucureşti şi alţi indicatori ne arată cum a evoluat economia locală după ce a fost zguduită de criză. Astfel:
– Indicele BET se află cam la nivelul de 7.000 puncte, o apreciere de 45% faţă de 15 septembrie 2008, dar e încă în urmă cu 35% faţă de valoarea din iulie 2007. Bursa americană a crescut cu aproape 70% comparativ cu momentul Lehman Brothers, în timp ce indicele german DAX a crescut cu 39%, iar piaţa de capital britanică a înregistrat un avans de 24%;
– Companiile au încheiat restructurările, economia argeşeană se aproapie de pragul de 150.000 de salariaţi, dar 44% dintre ei au salariul minim. În judeţ sunt 170.000 de pensionari şi aproape 100.000 de asistaţi social;
– Vânzările de maşini noi, deşi pe plus în ultimii ani, nu reuşesc să se apropie de nivelul record din 2008. Dacia a profitat însă de criză, devenind unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa auto din Europa, graţie maşinilor produse la Mioveni;
…Şi iarăşi sunt alegeri
– Produsul Intern Brut al României era de 139,7 miliarde euro în 2008, iar în acest an ar putea ajunge la 169,9 miliarde euro. Economia s-a aflat pe o pantă ascendentă din 1999, timp de nouă ani, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mondială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creştea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea ajunge la 4,2%, potrivit estimărilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creştere;
– Faţă de nivelul de la începutul crizei, leul este în continuare depreciat. Cursul leu-euro înregistrează o creştere de circa 13% comparativ cu finalul anului 2008. La nivelul cursului mediu se observă o creştere de peste 20% în 2016 faţă de 2008. Vârful istoric de peste 4,6 lei a fost atins în vara anului 2012, pe fondul unei crize politice interne care s-a suprapus cu tensiunile financiare din zona euro. În ultima perioadă cursul a oscilat în jurul cotei 4,45 lei/euro:
– Criza a şters zeci de mii de joburi, a lovit cu putere peste 100.000 de companii care au intrat în insolvenţă, iar investiţiile străine s-au prăbuşit. Revenirea de 20% din ultimul an tot nu aduce prea mult oxigen în economie, mai ales că numărul de companii nou-înfiinţate de capitalul străin este la cel mai redus nivel din ultimii cincisprezece ani;
– Consumul creşte însă, susţinut de reducerea TVA la alimente, de anul trecut, exporturile sunt încă pe plus datorită marilor companii din sectorul auto, astfel că estimările de creştere economică de 5% în acest an par realizabile.
Tot mai mulţi trăiesc din salariul minim
Nevoia de investiţii
În tot acest timp mari investiţii în Argeş nu s-au mai făcut. Au trecut vremurile când Consiliul Judeţean îşi permitea să construiască sedii noi pentru Bibliotecă şi Muzeul Judeţean, dar şi un refugiu la Cota 2000 în Munţii Făgăraş! O speranţă vine de la Primăria Piteşti; a câştigat în instanţă un teren de 130 de hectare unde vrea să amenajeze un parc industrial care să atragă mulţi investitori. Şi, evident, ar fi create noi locuri de muncă. De asemenea, este nevoie de investiţii în reţele de apă şi canalizare. Iar sănătatea şi protecţia socială trebuie să fie domenii prioritare pentru noul Consiliu Judeţean. Un sistem de sănătate mai bun înseamnă condiţii optime pentru medici şi pacienţi. Reabilitarea spitalelor, dotarea acestora cu aparatură, acordarea de facilităţi pentru medici, modernizarea secţiilor şi diversificarea specializărilor – iată doar câteva direcţii care trebuie urmate.
PIC a murit…
Semne bune?
Ce ne aşteaptă? Datele statistice înclină spre… speranţă. În primele patru luni ale anului 2016 au fost înmatriculaţi în Argeş 1.149 agenţi economici, potrivit datelor publicate de Registrul Comerţului. Cu 5,9% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost înmatriculate 1.085 entităţi comerciale. De notat că, în perioada vizată, numărul persoanelor fizice autorizate (PFA) a scăzut de la 253 la 174, la fel şi al întreprinderilor individuale (II), de la 212 la 126, în timp ce întreprinderile familiale (IF) au crescut de la 8 la 12, iar societăţile comerciale cu răspundere limitată (SRL) – de la 612 la 831. Putem observa, deci, că interesul pentru SRL-uri a crescut în comparaţie cu cel pentru PFA-uri. De la Registrul Comerţului mai aflăm că cele mai multe entităţi economice înfiinţate la nivel naţional au ca domeniu de activitate comerţul cu ridicata şi cu amănuntul.
Claudiu DIŢA
