Ne aşteaptă încă o săptămână de răsfăţ culinar şi voie-bună pe Strada Mare din Piteşti. Târgul de produse tradiţionale „Toamna Piteşteană” a debutat în forţă şi este motivul pentru care unii piteşteni s-au învoit câteva ore de la serviciu pentru a admira mărunţişurile expuse de comercianţi. Dacă au ratat una sau două tarabe nu ştim, cert este faptul că puţini au rezistat mirosului îmbietor şi s-au aşezat la mese unde au servit pastrame, fripturi şi cârnaţi. Lângă felul principal, au mers la fix berea, mustul şi ţuica – în anumite cazuri – toate la un loc.
Tactici de „diversiune”
O vânzătoare de mileuri mă opreşte din drum şi încearcă să mă convingă că nu merită sau dau banii pe friptura din Piaţa Vasile Milea şi că, mai bine, cu 15 lei cumpăr o faţă de masă.
„Băiatule, asta te ţine tot anul, iar banii ăştia, dacă te duci mai încolo, îi dai pe doi mici! Ia uite ce modele frumoase am!”
Mă uit la ea, mă uit la feţele de masă şi realizez că persoana nu îmi e chiar necunoscută. Parcă am mai văzut-o în Ceair, vânzând acelaşi lucru. Desigur, sunt voci care spun că mulţi dintre comercianţii de la Toamna Piteşteană sunt aceiaşi care vând în Ceair şi că acum nu fac altceva decât să ofere aceleaşi lucruri la preţuri mai piperate. În fine, fiecare apreciază şi face alegeri după cum consideră. Mie, recunosc, îmi place târgul ăsta. Îmi place pentru că mai animă centrul Piteştiului care, în restul timpului, este „populat” de porumbei, iar oamenii sunt puţini şi plictisiţi.
Avem nevoie de evenimente, chiar dacă în anumite cazuri nu ies ca la carte. Cum nu mi-a plăcut Oktoberfest, de pildă, dar asta nu înseamnă că ar trebui să dispară, ba dimpotrivă: poate la anul va fi o organizare mai bună şi ne vom putea apropia cât de cât de oraşele cu tradiţie în organizarea acestui gen de festival.
Revenind la a noastră „Toamnă”, a ajuns la a 13-a Ediţie (sper să nu fie cu ghinion pentru Ionică, să fie ultima la care vine ca primar). Piaţa Vasile Milea fumegă într-un asemenea hal de se întreabă cei de la ISU, de pe deal, dacă nu cumva a luat foc Consiliul Judeţean. Păi, zilele astea, numai angajat la CJ să nu fii: să stai într-un birou şi să vezi cum lumea înfulecă pastrame sub ochii tăi, iar tu să joci „Solitaire” până vine finanţarea de la Ministere. Facem poduri, facem centuri, să vedem ce-o ieşi, că nu se mai poate. Circulaţia e dezastru în oraş, iar şoferii au ajuns să recomande mersul pe jos ca modalitate de deplasare la serviciu.
La Bucureşti, noroc cu metroul. La noi, ghinion că nu e şi nici nu va fi, decât dacă mai comite Ionică o exprimare precum cea de anul trecut, vă mai aduceţi aminte? „Gratis cu metroul la Piteşti!”
Citeşte şi:
Cornel Ionică, maestru de ceremonii la Toamna Piteşteană
Până una alta, observ că piteştenii nu strâng deloc cureaua când e vorba de mâncare. Pastrama e doar 15 lei, dar lângă ea mai pui şi nişte murături, mai torni şi un pahar cu ceva, deci cheltui lejer vreo 30 lei. Cam ăsta e costul distracţiei zilele astea, iar dacă te gândeşti şi la cei de acasă e bine să ai la îndemână o bancnotă cu Caragiale.