Un raport recent al Curții de Conturi scoate la lumină o realitate îngrijorătoare pentru organizarea administrativă a României: numeroase orașe au pierdut din populație, ajungând sub pragul legal necesar pentru a-și păstra statutul urban. Fenomenul, cauzat de depopulare, migrație și declin economic, relansează discuțiile despre reorganizarea administrativ-teritorială și despre sustenabilitatea comunităților mici.
119 orașe sub pragul legal: România urbană se goleşte
Potrivit auditului de performanță realizat de Curtea de Conturi, 55% dintre orașele țării – 119 din totalul de 216 – nu mai ating pragul minim de 10.000 de locuitori, așa cum cere legislația pentru statutul de oraș. Situația este critică și în mediul rural: 15% dintre comune (432 de localități) au o populație de sub 1.500 de locuitori.
Aceste date evidențiază o tendință accelerată de depopulare, accentuată de migrația externă, îmbătrânirea populației și lipsa investițiilor economice locale.
Dependență tot mai mare de bugetul de stat
Raportul avertizează că multe administrații locale mici sunt incapabile să își acopere din fonduri proprii costurile de funcționare și serviciile publice. Fără o reformă, acestea vor deveni tot mai dependente de alocările bugetare centrale, pierzând din autonomie și capacitate administrativă.
Această situație ridică semne de întrebare privind eficiența modelului actual și necesitatea redesenării hărții administrative a României.
Curtea de Conturi cere reorganizare administrativă
Documentul recomandă inițierea unei reforme administrative ample, bazate pe realități demografice și economice actuale. Obiectivul: consolidarea autonomiei financiare a localităților, eficientizarea serviciilor publice și crearea unor comunități locale mai sustenabile.
Specialiștii consideră că restructurarea administrativ-teritorială ar putea ajuta la revitalizarea comunităților afectate, printr-o mai bună utilizare a resurselor și o guvernare locală mai eficientă.
Depopularea accentuată și discrepanța dintre legislație și realitatea din teren pun presiune pe decidenții politici. România se află în fața unei decizii strategice: fie modernizează organizarea administrativă, fie riscă să perpetueze un sistem ineficient, cu localități care supraviețuiesc doar din subvenții și fără perspective reale de dezvoltare.
