Vineri, parcul auto al Serviciului Judeţean de Ambulanţă a fost înzestrat cu trei autosanitare noi (de tipul B1/B2, 4×2) dotate cu toate echipamentele necesare, iar până la finele anului sunt certitudini că vor sosi în judeţ alte 13 maşini de intervenţie.

În acest moment, Argeşul dispune de 74 de autosanitare. Încă nu a fost făcută o revizie a maşinilor din dotare, cert este că „Salvarea” argeşenilor, unitatea sanitară publică de importanţă strategică, se confruntă cu o acută criză de personal. Degetul pe „rana” „disoliţiei” sistemului a fost pus de managerul Marian Hiru.

„Încă nu s-au inventat maşinile fără şofer”

Marian Hiru: „Încă nu s-au inventat maşinile fără şofer… Degeaba avem atâtea autosanitare, dacă gradul de acoperire cu personalul operativ este de numai 53% – procent raportat la numărul de solicitări, numărul populaţiei şi dispersia populaţiei în teritoriu. Lucrăm în tură cu 22-24 de echipaje pe judeţ. În Argeş, infrastructura rutieră este la pământ. Drumurile făcute praf duc la prelungirea timpului de intervenţie şi contribuie la uzura prematură a autosanitarelor. Nu mai punem la socoteală disconfortul pacientului, cadrelor sanitare însoţitoare şi al şoferului…”

„Să nu faceţi ca ăia de la Caracal”

Discuţia cu Marian Hiru a pornit de la crimele din Caracal, care au îngrozit o ţară întreagă. În Argeş, tragicul eveniment nu a… subţiat apelurile false/nefondate la 112 adresate Serviciului Judeţean de Ambulanţă ci, dimpotrivă, i-a indispus pe dispecerii argeşeni, replicile de ameninţare la adresa salvatorilor din judeţ fiind de genul: „Să nu faceţi ca ăia de la Caracal!”

Salvarea, confundată cu un taximetru!

Marian Hiru a tras un semnal de alarmă şi cu privire la lipsa de educaţie sanitară, arătând că oamenii „încă mai confundă salvarea cu un taximetru ori cu cel mai rapid mijloc de transport de a ajunge, prin faţă, la Urgenţa Spitalului Judeţean”.

Marian Hiru: „Urgenţa spitalului e pentru urgenţe! Toţi oamenii de bun-simţ şi oamenii responsabili reacţionează aşa cum trebuie; ceilalţi sunt… perete, nu iau în seamă lucrul ăsta. Este un abuz teribil şi, din păcate aici, poate că ar trebui să fie făcută o educaţie sanitară prin medicii de familie. La medicul de familie, oamenii solicită ca la… magazin, «pentru că aşa a făcut…. vecina», bilete de trimitere pentru te miri ce analize sau pentru computere tomografice. Or, medicul de familie ar trebui să îi responsabilizeze pe asiguraţi, în sensul de a le spune: «Oameni buni, nu abuzaţi! Dacă vă simţiţi rău, puneţi mâna pe telefon, mă sunaţi şi veniţi, a doua zi, la consultaţie la mine, la cabinet, pentru a vedea ce e de făcut mai departe». Un cetăţean profan, novice nu are cum să-şi evalueze singur pericolul de… moarte când are, să zicem, o durere intercostală, dar prin filtrul profesional al medicului de familie bolnavul poate fi direcţionat către unitatea medicală potrivită care nu este, în mod obligatoriu, Compartimentul de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean. În felul acesta este «uşurat» de apeluri nejustificate Serviciul Judeţean de Ambulanţă.”

Non-stop doar în… teorie

Din păcate, în toate spitalele din judeţ, cu excepţia celui de la Piteşti, laboratoarele de analize şi imagistică medicală din unităţile de primiri urgenţă au programe de lehuze, în sensul că nu funcţionează non-stop, aşa cum este normal să se întâmple, în realitate fiind deschise doar în tura de dimineaţă. Aşa se face că, după orele 14-15, pacienţii din judeţ care au nevoie de investigaţii sunt transportaţi cu ambulanţele – pe cheltuiala statului, fireşte! – la Spitalul Judeţean, devenit „mama răniţilor din Argeş”. Fiind plimbaţi de la Ana la Caiafa pe drumurile prăpădite ale judeţului, bolnavii îşi varsă, nu de puţine ori, nervii pe oamenii de la Ambulanţă…

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Argeş dispune de Staţia centrală Piteşti şi de opt substaţii amplasate la Câmpulung, Costeşti, Curtea de Argeş, Mioveni, Topoloveni şi în rural la Domneşti, Mozăceni, Rucăr.

Un singur centru de urgenţă

112 este numărul unic pentru apeluri de urgenţă disponibil gratuit la nivelul întregii ţări, ce poate fi apelat din toate reţelele de telefonie fixă sau mobilă. Cetăţenii aflaţi în situaţii de urgenţă pot suna la 112, 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână, pentru a solicita asistenţa serviciilor specializate de intervenţie (ambulanţă, SMURD, poliţie, pompieri, jandarmi).

În Argeş există un singur centru de urgenţă 112. Operatoarele STS (Serviciul de Telecomunicaţii Speciale) primesc informaţia primită prin telefon la 112; tot ele fac diferenţa între apelurile false şi cele reale. În funcţie de gravitate – caz medical, incendiu, viol, bătaie, accident rutier etc. – ele dirijează apelul către dispecerii Ambulanţei, ISU, Poliţiei sau Jandarmeriei.

În Argeş, Ambulanţa şi ISU Argeş lucrează împreună, împărţind acelaşi sediu (nucleul se află la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Argeş).

Marian Hiru a rezumat activitatea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Argeş, pe linia 112: doi-trei operatori dispeceri, coordonaţi de un medic, procesează informaţia (apelul preluat de STS), generând fişa electronică cu: datele apelantului, datele pacientului, adresa, simptomele acuzate de bolnav. Această fişă este transmisă mai departe, pe cale virtuală, dispeceratului Serviciului Judeţean al Ambulanţei Argeş (este vizualizată pe computer).

Când sunăm la 112?

O urgenţă reprezintă orice situaţie în care este ameninţată viaţa, proprietatea şi/sau mediul, fiind necesară asistenţa imediată a poliţiei, pompierilor, ambulanţei şi/sau jandarmilor. Sunaţi la 112 dacă sunteţi martor sau implicat în una dintre următoarele situaţii: * omor/ pruncucidere * rele tratamente aplicate minorilor * persoane dispărute/ găsite, persoane rătăcite * tentativă suicid * droguri consum/ trafic * evadare * persoană inconştientă * persoane conştiente căzute în locuri publice * intoxicaţii * tulburarea liniştii şi ordinii publice * tâlhărie * furturi * înşelăciune * folosire armament, găsire muniţie/elemente de armament * distrugeri de bunuri * probleme respiratorii severe * hemoragie gravă * febră * leşin * conflicte şi agresiuni fizice * lovire sau alte violenţe * accidente rutiere, la metrou, feroviare, de aviaţie, navale, accidente montane, în peşteri, canioane * accidente determinate de factori de mediu * alunecări de teren * avarii sau accidente industriale * explozii * incendii * arsuri termice – electrice – chimice * cutremure * fenomene hidrologice/meteo periculoase * fulgeraţi/trăsniţi * prăbuşiri utilaje – construcţii, arbori * agresiuni animale cu victime, pericol de agresiune insecte, animale * transport ilegal masă lemnoasă * pichet/miting de protest.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio