Ca martor cotidian al politicii locale, pot spune că suntem în criză de politicieni competenţi. Mergem la alegerile locale cam cu aceleaşi figuri, iar spectacolul lasă de dorit. În loc ca unii politicieni argeşeni să apere interesele celor care i-au votat, în loc să se ridice la tribuna parlamentară ca de acolo să arunce anatema împotriva liberalismului bancar, care de decenii duce cea mai feroce politică de exploatare a sărăciei oamenilor, ei se mulţumesc cu împărţirea funcţiilor politice şi administrative din judeţ. Miza alegerilor locale pentru aceşti politicieni o constituie funcţiile bugetate ale judeţului. Iar dacă unii dintre ei se complac în echivoc şi nu au interes să rezolve problemele oamenilor, unii dintre noi se revoltă şi se adresează instanţei pentru a li se face dreptate. Asta s-a întâmplat şi cu o colegă, profesoară, care face cinste învăţământului argeşean. Ea s-a adresat instanţei pentru a i se deconta naveta şi a i se da banii pe hotărârile judecătoreşti. Prin acţiunile ei, colega mea şi-a pus conducerea şcolii în cap, fiind supusă la tot felul de presiuni şi umilinţe. Dar fiind o profesoară cu experienţă, nu s-a pierdut cu firea şi a continuat demersurile pe calea justiţiei, fără însă să ştie că în spatele celor cu care se lupta se afla un influent politician din Argeş. Nici măcar astăzi colega mea nu ştie cum stau lucrurile în şcoala respectivă. Şi nici eu nu i-am spus pentru a nu o descuraja în demersurile sale.
Prin urmare, spun acest adevăr aici, cu datorie civică şi cu un cuvânt întreg şi răspicat. De altfel, urmăriţi-le viaţa acestor politicieni şi veţi vedea că mulţi dintre ei şi-au făcut soţiile cadre universitare, şi-au numit rudele în funcţiile importante ale unor instituţii bugetate ale judeţului, de la şefi ai unor instituţii deconcentrate până la directori de şcoli. Şi toţi aceştia stau neîntrerupt, timp de 15 sau 20 de ani, calmi, senini, neclintiţi de pe posturile lor. Şi uite aşa argeşenii simpli acumulează zilnic tot felul de frustrări, pe care ziarul acesta le defulează prin publicarea lor. Este vorba aici despre o dramă mult mai serioasă decât o nostalgie provincială.
Drept care, un ziar local nu numai că publică necazurile oamenilor, dar încearcă să le schimbe şi mentalităţile. Şi când un astfel de ziar se adresează zilnic câtorva mii de cititori şi repetă mereu aceleaşi idei, lumea la început mai crede, mai nu crede, mai clatină din cap, până când în cele din urmă, repetă şi ea ideile respective. Totodată, mai putem întâlni într-un astfel de ziar şi polemici de idei. Chiar orientări politice. Dar mai important pentru un ziar local este lupta pentru binele comun, determinată de deziderate comune. De exemplu, nu cred că profesoara, colega mea, ar fi mers mai departe dacă nu ar fi citit articolele mele din ziarul „Argeşul”. Pentru mine acest lucru nu este un titlu de glorie sau un motiv de mândrie, ci conştiinţa că mi-am făcut datoria. Şi ca ea mai sunt şi alţi profesori nemulţumiţi de ce se întâmplă în învăţământul argeşean, pentru că articolele mele sunt comentate on-line şi se poate vedea de acolo nemulţumirile lor.
Prin urmare, un ziar local are rol de exorcizare colectivă. El preia gura târgului şi o redă oamenilor într-o formă de opinie publică. Deci, opinia publică nu există decât în privinţa ideilor adânc intrate în conştiinţa oamenilor.
Or, la noi, în Argeş, mai sunt localităţi care nu au opinie publică, dar au o gură a târgului deosebit de dezvoltată. Iar unii oameni, aflând că lucrez la „Argeşul”, vin la mine şi-mi spun tot felul de întâmplări, fapte, nedreptăţi, bucurii, nemulţumiri, pe care nu am cum să le public pe toate la ziarul cu care colaborez. Nu am timpul necesar. De exemplu, recent, cineva mi-a spus cum se fac angajările la o primărie, altcineva mi-a relatat motivul pentru care a demisionat de la o firmă bugetară. Pot spune că sunt căutat şi pentru a publica anunţuri matrimoniale. Iar unii bătrâni îmi povestesc despre evenimente de demult, cărora au trebuit să le facă faţă, precum demolarea caselor şi mutarea lor la bloc, despre confiscarea proprietăţilor şi transformarea lor din ţărani în muncitori. Sunt toate aceste povestiri atât de dureroase, încât se pot scrie adevărate cronici de familie.
Gheorghe SAVU
26 Comentarii
Ea
Sunt multi profesori care suporta abuzurile directorilor.
TILICĂ
Educaţia din Argeş funcţionează numai pe sacoşe.
Directorii de şcoli sunt numiţi numai pe criterii politice şi de sacoşe.
Corupţia este generalizată în tot sistemul de educaţie de sus până jos.
Practic directorii fac o grămadă de ilegalităţi pe a vira birul către organul superior (capul I.S.J. Argeş). Bieînţeles că sub acest motiv nu o să se umple numai traista celui de la centru, se umple şi sacoşa proprie. Şeful de la I.S.J. de asemenea virează o cotă din bir la şefii de la Minister.
În schimbul acestor biruri, cei implicaţi sunt stăpâni pe tarlaua lor (cu drept de viaţă şi de moarte).
Drept urmare nu trebuie să mire pe nimeni frustarea pălmaşului de rând – cadru didactic care este scârbit de nedreptăţile pe care le vede şi le trăieşte zilnic.
Pe scurt munca de profesor (ne referim la pălmaşul de rând) a devenit o muncă de sclav pe plantaţie.
ION
Cel care are curaj să ceară în instanţă drepturi băneşti fără acordul stăpânirii are de suferit.
Ordinul (nescris) de chinuire a celor curajoşi a fost dat de Generalul Bratu, iar ele este continuat de Generalul Tudosoiu.
Directorii de şcoli nu au altă soluţie decât să execute ordinele.
ILIE
Din păcate chiar dacă în sistemul de educaţie mai scapă câte un director cinstit, acesta este adus pe calea cea bună de către şeful ăl mare de la judeţ.
De curând unul dintre directori a fost în audienţă la ăl mare pentru a- i spune că nu poate să execute orbeşte un ordin care contavine legii.
Răspunsul din partea şefului ăl mare a fost prompt: ” La concursul de directori poţi să fi cel mai deştept, că eu supraveghez şi voi avea grijă să pici.”
Dacă la conducerea educaţiei din Argeş avem un astfel de individ cu o asemenea gândire şi concepţie despre educaţie, nu trebuie să ne mirăm de ce suntem cel mai corupt judeţ din ţară.
Vorba ceea, corupţia se învaţă de mic.
MARIN
În spatele sistemului de educaţie din Argeş se află politicienii.
Nici un post de conducere din educaţie nu se dă fără să aibă în meniu politica.
Şi cum politica este curvă nu trebuie să ne mirăm de ce s-a degradat învăţământul argeşean.
La baza scoaterii directorilor din urnă (fie el concurs, fie numire directă cu sau fără licitaţie) de I.S.J. Argeş, se află principiul: nu are importanţă cu cine votezi că oricum din urnă iese cine trebuie.
Din cauza pătrunderii agresive a politicului în educaţie, încă de la vârste fragede am ajuns să cultivăm minciuna, frica, laşitatea, etc., pe scurt elementele care încurajează şi solidifică Statul Mafiot încurajând Mafioţii Statului.
Poly23
„Omul nou, conceput în creuzetele comuniste de odinioara, a aparut abia dupa Revolutie: primitiv, agresiv, incult, plin de ura. Din cauza lui, stacheta a coborât mai jos ca oricând în istorie”. Acest om nou e acum cel care e pus in pozitii de decizie.
CALIN
Este normal că cel care îşi cere drepturile în instanţă, deranjează.
Explicaţia este simplă.
Pentru cadrul didactic care îşi obţine anumite drepturi în instanţă reprezentând sume de bani, sistemul trebuie să aloce anumite sume, ori sumele în cauză nu sunt aducătoare de parandărăt ([n literatura de specialitate este cunoscut şi sub numele de comision) pentru părţile implicate numite politician.
Pentru politicienii implicaţi (director, inspector, general de inspectori, generali şi angajaţi ai ministerului şi serviciilor, ş.a.) este mai rentabil ca sumele în cauză să fie redirecţionate sub formă de reparaţii, sau de ce nu sub formă de şcoală nouă eventual teren de fotbal în pantă, unde în spatele firmei/lor sunt tot politicieni care la rândul lor oferă parandărăt entităţilor implicate.
Ca personaj principal în astfel de afaceri în judeţul Argeş, nu este nimeni altul decât Mircea Drăghici, care dirijează la rândul său generalii din subordine printre care şi pe TUDOSOIU DUMITRU.
Din ce motive serviciile de informaţii nu- şi fac treaba şi- n acest domeniu, răspunsul este simplu, soţiile şi amantele unor şefi din servicii mănâncă o pâine (bineînţeles şi aceea furată) pe lângă conducerea I.S.J. Argeş.
Să sperăm că într-un final şi serviciile se vor autocurăţa de corupţia care le macină.
Ar fi interesant punctul de vedere al serviciilor.
În eventualitatea în care organele în cauză doresc mai multe informaţii, acestea le oferim gratuit, numai să ne lase la prezentul articol un comentariu
MARIANA
Este normal ca unde este politica să fie vorba de bani şi când faci educaţie cu politicieni iau naştere needucaţi şi se încurajează nesimţirea.
Nu degeaba peştele de la cap se împute.
Problema e că la noi s- a împuţit treaba de tot.
Crin
Politicienii sunt mana in mana cu impostorii pe care-i pun in functii de conducere.
Stoica
Ai dreptate! Problemele din invatamantul argesean sunt generate de coruptia si incompetenta celor din ISJ sub directa indrumare a inspectorului general Tudosoiu.
IOANA
Este împotriva firii ca Şcolile să calculeze şi să acorde corect salariile.
Dacă ar fi altfel, de unde să mai încheie politicianul- deputat Mircea Draghici contracte de consultanţă (nişte simple hârtii care nu înglobează muncă) cu peste 40 de primării. În cazul acesta, chiar dacă primarii au recunoscut la D.N.A. că au virat pe ochi frumoşi (fără licitaţie) sume consistente de bani, sistemul îi protejează, la acest moment majoritatea candidând fără niciun stres.
Ar fi bine ca, politicienii să fie obligaţi să safişeze la sediul de partid şi domiciliu „AICI SUNT BANII PROFESORILOR”.
Privitor la şacalii din I.S.J. Argeş, aceştia nu sunt în pierdere, că partidul îi ajută şi o parte din „contribuţiile” adunate din sistem le rămân în buzunare.
Seneca
Doar ziarele, presa independenta si unii ziaristi ne apara de aceste abuzuri. sindicatele sunt cam pe duca, daca va uitati in afara majoritatea tarilor civilizate au sindicate extrem de fragmentate care nu fac nimic vizibil. Lupta natiune, e tot ce a mai ramas de facut. Cum? Nu prin alegeri, ci prin alegeri inteligente, si aveti instrumente gen internetul si facebook ul care
pot schimba lucrurile cum a fost la Ponta vs Johanis.
PETRE
Este adevărat, sindicatul nu apără interesele cadrelor didactice.
Ba mai mult în timp ce în alte judeţe
– jumătate din cotizaţia virată la sindicat rămâne la dispoziţia sindicatului în şcoală (sume din care îşi acordă cadouri de Paşte, de 1 iunie, de ziua profesorului, etc.) în timp ce în Argeş toată grămada de bani se duce în buzunarul lui Voica, ca să se relaxeze.
– cotizaţia este de 1 % din salariul de încadrare, La Voica este 0,75% din brut, ceea ce reprezintă în realitate în multe cazuri o majorare cu peste 40%.
De ce nu a făcut Voica niciun proces pentru naveta cadrelor didactice? Răspunsul este simplu : profesorii au fost trădaţi de mult.
CLARA
Ce mi- e Tudosoiu, Draghici sau Voica?
Toţi sunt o apă şi-un pământ, trădători şi hoţi de ţară.
Mihai
Credeţi că în urma acestor rânduri se va întâmpla ceva în sensul ăl bunn sau câinii latră, ursul trece, noi rămânem tot ca proştii?
Madalina
Sunt de acord cu tot ce s-a scris aici
Adam
În situația doamnei profesor, prezentate în articol, sunt foarte multe cadre didactice.
Unii directori de școli au ”tupeul” de a analiza hotărârile judecătorești executorii, au ”tupeul” de a refuza înregistrarea lor, au ”tupeul” de a-i pune la zid pe bieții profesori care au ”îndrăznit” să-și ceară niște drepturi……
Probabil că acești directori se cred mai presus de lege, deoarece o hotărâre jud. executorie nu se discută, ci se pune în aplicare.
ICA
Ce să o mai dăm după prun, îngenucherea şi umilirea cadrelor didactice se face cu ajutorul contabililor, care calculează si achită sumele de bani după cum bate vântul.
Mare parte dintre contabili, au terminat la Spiru Haret şi au fost angajaţi doar pe criteriu paporniţa cea mai consistentă.
Acum când să pună în practică sentinţele din neştinţă şi cu rea credinţă taie pe rupte din sumele pentru care profesori au asudat, pe principiu că dacă vine Curtea de Conturi aceştia îi vor felicita întrucât Statul (mafia) a câştigat.
Sunt foarte multe şcoli la care contabilii şi directorii au aruncat la gunoi sentinţele oamenilor.
Naufragiatul
Am fost profesor in Romania si am plecat acum 15 ani in Spania din cauza coruptiei din sistemul de invatamant. Cand l-am vazut pe Gabriel Bratu ca acum face parte din echipa PSD, in conditiile in care si-a batut joc de invatamant cand a fost general la ISJ, a desfiintat scoli si s-a purtat ca un stapan pe mosia lui, m-am felicitat de hotararea mea de a pleca din tara. Domnilor de la PSD nu ati gasit unul mai bun decat Barbu? O sa pierdeti multe voturi din partea profesorilor
Naufragiatul
Gabriel Bratu a fost cel mai infocat membru PDL din Arges. Acum e pa PSD!!! Deci PENDIUC e mic copil pe langa Bratu
Sabin
Doar e rotirea cadrelor
MIOARA
Nu este de mirare ce se întâmplă. I.S.J. Argeş a avut şi are parte la conducere numai de hoţi şi escroci, pe deasupra şi slab pregătiţi.
Nicolae
Partidul (P.S.D.) ar trebui să- i mulţumească domnului General Tudosoiu pentru modul cum a gestionat situaţia din învăţământul argeşean, că vor avea voturi la alegere din partea profesorilor şi ale familiilor acestora cât praf pe tobă.
Chiar dacă nu găseau unul mai „competent” la sefia educatiei, măcar să fi găsit unul mai cinstit.
IONELA
În ultimul timp, în instituţiile publice din Argeş a crescut densitatea de şarlatani pe metru pătrat
IONEL
În educaţie este mai rău ca pe vremea nemţilor.
Puţinii curajoşi din sistem, au început a fi vânaţi de către conducerea I.S.J. -ului.
Mult de muncă nu este pentru că, puţini curajoşi au rămas în ţara asta după teroarea comunistă.
ION
Din păcate de rotirea cadrelor s-a molipsit şi biserica.
Angajaţii bisericii au ajuns să calce pe cadavre, să mintă, să fure etc, singurul scop fiind îndesarea în buzunarul propriu a gologanilor furaţi.
S- a ajuns ca în Argeş să avem popi fără număr care în timp ce ţin slujbe în biserică (înmormântări, etc) sunt renumeraţi de şcoli pentru orele pe care ar trebui să le desfăşoare şi semnează condica.
Oare şeful de la I.S.J. ştie ce fac copiii în orele de religie în absenţa popii (care îşi umple buzunarul la biserica)
Oare de ce Şeful de la Episcopie şi şeful de la I.S.J. se fac că nu ştiu şi nu iau nicio măsură? Să fie şi aceştia complici ?
Să fie o înţelegere între cele două instituţii pentru furtul din buzunarul public?
Oare de ce la catolici (şi alte culte) nu se întâmplă astfel de hoţii?