La puțin timp după trecerea în neființă a prințului epigramei românești, argeșeanul George Zarafu, vestea cutremurătoare a dispariției la cei drepți a epigramistului NIC. PETRESCU a căzut ca un fulger peste inimile prietenilor de suflet și nu numai.

Cel ce figurează cu epigrame în peste cincizeci de antologii și culegeri de epigrame s-a stins într-o zi frumoasă a lunii florilor, o zi însorită de mai, cum i-a fost sufletul frumos, blând, însorit.

Multe volume de epigrame, din care notez: „Joc secund” (1996), „Distihuri și catrene din vremi oligoferene” (2001), „Femeia te ridică, femeia te coboară” (2001), „Vrei, nu vrei, defilăm cu ei” (2005) și altele, stau drept mărturie talentului nativ al profesorului de matematică târgoviștean, de decenii piteștean care, la toate întâlnirile literaților argeșeni, nu pregeta să glumească, să înțepe, să pună în vârful limbii catrene, deseori usturătoare, dar pilduitoare.

Fundația „Petre Ionescu Muscel” – Domnești – Argeș, al cărei prieten a fost, amicii de suflet: Ion C. Hiru, Nușa Cantemir, Steluța Istrătescu, Vasile Dorin Ghilencea, Ionel Dincă, Renata Alexe – înlăcrimați de marea pierdere (a literaturii române), Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu să aibă grijă de sufletul bun a celui ce a fost și va rămâne NIC. PETRESCU.

Odihnă veșnică! Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Distribuie pe Facebook

Argeşul

See Full Bio