Aurel Bălăşoiu

* Albota, Băbana, Bughea de Jos, Buzoeşti, Lereşti, Rociu, Teiu, Ţiţeşti, Slobozia şi Vultureşti

 În anul Centenarului Marii Uniri, cotidianul „Argeşul” a demarat proiectul „Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Argeş, Antena 1 Piteşti şi Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului. Până acum, redactorii noştri au publicat în ziar fişe monografice actualizate din: Albota, Băbana, Bascov, Bughea de Jos, Buzoeşti, Coşeşti, Corbi, Lereşti, Rociu, Stoeneşti, Schitu Goleşti, Slobozia, Teiu, Ţiţeşti, Uda şi Vultureşti.

Fiecare cu specificul lor, comunele studiate în demersul nostru au potenţial de dezvoltare, dispunând de resurse de tot felul. În mediul rural sunt încă multe de făcut pentru a schimba în bine chipul satului argeşean. Punctele slabe sunt (şi) în anul de graţie 2018: infrastructura rutieră, lipsa canalizării şi a staţiei de epurare, practicarea unei agriculturi slab performante, şomajul, migraţia externă a populaţiei etc. Multe probleme ar putea fi rezolvate prin schimbarea legislaţiei, dacă parlamentarii de Argeş ar mai da… ochii şi cu primarii care i-au sprijinit să ajungă în fotoliile călduţe de la Bucureşti.

Oportunităţi

Ion Dumitru

Cum „radiografia” comunelor pune în lumină şi punctele tari, în relaţie cu oportunităţile de afaceri, vă prezentăm şi câteva concluzii optimiste „recoltate” din fişele de prezentare ale localităţilor: Albota, Băbana, Bughea de Jos, Buzoeşti, Lereşti, Rociu, Teiu, Ţiţeşti, Slobozia şi Vultureşti.

La ALBOTA, zona industrială conduce la creşterea populaţiei. BĂBANA stă pe o… mină de agrement, însemnând un teren de 35 ha aflat pe un depozit de sare. BUGHEA DE JOS permite, pe lângă dezvoltarea turismului rural, amenajarea abatoarelor, carmangeriilor, punctelor de colectare şi prelucrare a laptelui, a pieilor, a lânii ş.a. BUZOEŞTIUL are potenţial pentru dezvoltarea fermelor. La LEREŞTI, preţurile terenurilor cu utilităţi sunt accesibile persoanelor interesate să dezvolte o afacere în domeniu ori să-şi construiască pe aceste meleaguri feerice o casă de vacanţă. ROCIUL se detaşează cu numărul ridicat al lacurilor de pescuit. Printr-o colaborare a primăriei cu diverşi investitori sau instituţii specializate, oamenii din SLOBOZIA şi-au găsit locuri de muncă în apropiere, şi cu precădere la Bucureşti, iar şomajul a scăzut considerabil. TEIU are terenuri disponibile, scoase la vânzare, başca le oferă multiple facilităţi investitorilor. Sub VULTUREŞTI se află un zăcământ de gaze, deci aici s-ar putea construi un centru de joasă presiune pentru gaze. ŢIŢEŞTIUL stă şi el pe… cai mari, dacă luăm în calcul înfiinţarea unui târg de animale şi amenajarea unui centru de ambalare şi comercializare a mierii/produselor apicole.

„Frânele” dezvoltării

Punctele slabe care „frânzează” dezvoltarea comunelor analizate sunt, după cum era de aşteptat, aproape toate trase la indigo.

Vasile Bebe Ivan

ALBOTA

– Sistemul de educaţie are de suferit din cauza scăderii populaţiei şcolare care este atrasă de unităţile de învăţământ din Piteşti;

– Depozitarea deşeurilor menajere lasă de dorit, deoarece încă sunt cetăţeni care aruncă gunoaie pe jos sau pe albiile cursurilor de apă, deşi au toate condiţiile necesare colectării civilizate a acestora;

– Migraţia externă.

BĂBANA

– Drumul Judeţean 731B Băbana – Richiţele este IMPRACTICABIL, trebuie asfaltat;

– Drumul Judeţean 704D Prislop – Lupueni este închis;

– Alunecările de teren;

– Din cauza legii, care trebuie schimbată, comuna nu poate fi conectată la reţelele de gaze;

– Lipsa finanţărilor pentru cinci proiecte depuse la Ministerul Dezvoltării.

BUGHEA DE JOS
– Lipsa reţelei de gaze;

– Lipsa canalizării şi a staţiei de epurare;

– Asfaltarea deficitară a unor drumuri;

– Capacitate limitată de producţie.

La Bughea de Jos, peisajul de sat este încă suficient de autentic

BUZOEŞTI

– Fragmentarea suprafeţelor agricole care conduce la practicarea unei agriculturi tradiţionale slab competitive economic;

– Existenţa terenurilor agricole necultivate de mai mulţi ani consecutiv;

– Utilaje agricole insuficiente pentru efectuarea la timp a lucrărilor agricole;

– Agricultura de subzistenţă;

– Insuficienta dezvoltare a utilităţilor de bază şi a serviciilor publice;

– Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiilor de epurare;

– Gestionarea deşeurilor, necorespunzătoare;

– Migraţia tinerilor cu potenţial în zonele urbane;

– Existenţa şomajului de lungă durată, care conduce la descalificarea şi descurajarea foştilor angajaţi;

– Numărul mare al persoanelor care nu au ocupaţie.

LEREŞTI

– Locuri de cazare insuficiente la pensiunile agroturistice;

– Din ce în ce mai puţini crescători de animale domestice;

– Scăderea efectivului de ovine, bovine, caprine.

ROCIU

– Şomajul.

Lereşti, un diamant turistic ce aşteaptă să fie şlefuit

SLOBOZIA

– Lipsa asfaltului pe toate drumurile comunale.

TEIU

– Practicarea unei agriculturi slab performante din cauza fărâmiţării terenului agricol;

– Ponderea scăzută a aplicării tehnologiilor moderne în agricultură;

– Starea tehnică nesatisfăcătoare a unor drumuri;

– Ponderea în scădere a populaţiei şcolare;

– Lipsa sistemului centralizat de canalizare;

– Valorificarea insuficientă a potenţialului turistic;

– Ponderea scăzută a gospodăriilor cu acces la reţeaua de internet în bandă largă;

– Slaba dezvoltare a sectorului TIC la nivelul comunei.

ŢIŢEŞTI
– Reţeaua slabă în semnal în satul Valea Mânăstirii;

– Migrarea populaţiei de etnie romă;

– Fărâmiţarea exploataţiilor agricole;

– Lipsa unor centre de prelucrare şi depozitare a fructelor şi legumelor.

VULTUREŞTI

– Fărâmiţarea (parcelarea) suprafeţelor agricole care nu permit lucrări de amploare;

– Scăderea efectivului de bovine;

– Canalizarea este în proporţie de 50% (dar se lucrează la reţea).

Ofurile primarilor

Primarii ne-au vorbit despre problemele pe care ar dori să le vadă rezolvate cu prioritate.

„În primul rând, este nevoie să se schimbe legea achiziţiilor publice. În al doilea rând, trebuie definită foarte clar incompatibilitatea în cazul primarilor, pentru că în momentul de faţă colegii primari pot avea de suferit din cauza neclarităţilor legislative”, a explicat Ion Dumitru, primarul comunei Albota.

„Este nevoie şi de alocarea unor sume de bani pentru cofinanţare de la Consiliul Judeţean Argeş în cazul localităţilor slab dezvoltate şi cu venituri foarte mici. De asemenea, se impune selectarea proiectelor prin PNDL – Programul Naţional de Dezvoltare Locală – cu prioritate a celor din localităţile sărace. Mai este nevoie şi de implicarea CJ Argeş în modernizarea drumurilor pe care le administrează”, a punctat primarul comunei Băbana, Vasile Bebe Ivan

„Celor din administraţia judeţeană şi din forul legislativ le-aş sugera să se aplece cu mai mare atenţie către electoratul de la sate şi comune, să-i sprijine legislativ în ceea ce priveşte proiectele şi nevoile lor. Să nu piardă din vedere că aceştia sunt baza celor care sunt trimişi să ne conducă… Şi nu va mai merge mult timp să ne vedem doar o dată la patru ani!”, a conchis Aurel Bălăşoiu, primarul comunei Rociu.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio