Sunt multe lucruri de făcut la Piteşti: modernizări de străzi, reabilitări de clădiri, parcări noi, pasaje rutiere etc. Mulţi spun că oraşul e sufocat de maşini, dar se opun oricăror intenţii de modificări urbanistice. Drept urmare, se ajunge la situaţii paradoxale în care unele proiecte importante sunt blocate tocmai de cei cărora li se adresează…

Vox populi

În ultimii ani, autorităţile locale din Piteşti nu au mai făcut investiţii de capul lor. I-au întrebat şi pe oameni. Rezultatul? Cu greu se mai poate face ceva! Exemple sunt cu destule. De pildă, au vrut cei de la Primărie să facă o parcare supraterană în zona Şcolii „Matei Basarab”, dar nu au fost de acord cetăţenii. S-a pus problema construirii unor parcări supraterane la Pediatrie şi la Poşta veche din cartierul Craiovei, dar iarăşi s-au opus cetăţenii. Când s-a intenţionat amenajarea unei parcări supraterane în curtea interioară a blocurilor „Fortuna”, mai să iasă revoluţie! S-au opus din nou oamenii. Locuitorii de pe Banatului se zburlesc când vine vorba să li se reconfigureze strada. Alţii vor parcări în Găvana, dar să nu se schimbe nimic. Şi aşa se naşte un paradox: în vreme ce oamenii strigă că Primăria nu face parcări, alţii se opun proiectelor de infrastructură. În plus, în loc să îşi ducă maşinile în parcările supraterane (la Mavrodolu şi în Piaţa Ceair), şoferii le lasă pe carosabil,

făcând din traficul în zona centrală un adevărat calvar! Ca să nu mai vorbim despre „greii” din Consiliul Judeţean şi Prefectură care îşi lasă maşinile în Piaţa „Vasile Milea”, mai să omoare porumbeii, în loc să îşi ducă vehiculele în parcarea de la Mavrodolu care stă mai mult goală. Corect, e bună consultarea publică. Dar dacă în loc de soluţii doar sistăm proiecte, unde ajungem?

Calea ferată… blestemată

Ca şofer, devine din ce în ce mai dificil de circulat în Piteşti. Au şi autorităţile dreptatea lor: pe unde să faci străzi noi? Cât să le lărgeşti pe cele existente deja? E oare simplu să faci pasaje rutiere? Pentru pasajul de la Podul Viilor, de exemplu, a fost nevoie de mulţi bani europeni şi de înfrângerea unei birocraţii crunte (stat la stat îşi scoate… banul: CFR a cerut chirie pe un teren situat lângă calea ferată unde urma să se construiască pasajul). În plan sunt şi alte pasaje: în Nord, pe Calea Craiovei, pe Lânăriei… S-au cerut bani de la bugetul naţional, dar Ministerul

Dezvoltării consideră că e mai important să modernizeze un stadion de fotbal în Alexandria, decât să fluidizeze traficul rutier în municipiul reşedinţă de judeţ. Iar când s-a dorit un pasaj peste Calea Bucureşti, aproape de primărie – aţi ghicit! – au sărit locatarii că nu vor să le treacă pe la geam şoseaua. Cât despre CFR, calea ferată taie Piteştiul în câteva locuri, dar nici acum nu sunt toate trecerile la nivel modernizate, ca să nu mai vorbim de un sistem care să mai ţină traficul pe loc de fiecare dată când trece câte un tren spre Câmpulung Muscel sau Curtea de Argeş. Se formează coloane imense de maşini în Prundu şi mai ales în apropierea sensului giratoriu de la Bascov. Uite de ce ar fi bună a doua centură ocolitoare a Piteştiului (pe care, oricum, guvernanţii au pierdut-o prin sertare)!