Aşa cum v-am informat, în organizarea Primăriei şi Consiliului Local la Stolnici a avut loc, joi, de Înălţare, Festivalul căluşului argeşean, manifestare de tradiţie ajunsă la cea de a XXIX-a ediţie.
Fidelitate
Ziua a debutat cu celeberarea Zilei Eroilor, după care primarul Sevastian Roşu Pupăză şi preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Dan Manu, dar şi deputata Simona Bucurea Oprescu şi prefectul Emilian Dragnea au premiat 11 cupluri care au împlinit 50 de ani de căsnicie neîntreruptă, cărora le-au fost acordate diplome de fidelitate, flori pentru doamne şi şampanie pentru domni, precum şi plicuri cu o anumită sumă de bani. Mai emoţionaţi decât premiaţii au fost copiii, nepoţii şi în unele cazuri chiar strănepoţii, care le-au mulţumit pentru faptul că i-au crescut, i-au educat şi i-au ajutat să-şi facă în rost în viaţă.
11 formaţii în concurs
A urmat apoi cel mai aşteptat moment al zilei, şi anume întrecerea căluşarilor. În concurs s-au înscris 11 formaţii şi anume cea a Casei de Cultură „Adriana Trandafir” din Bascov, „Mugurelul” de la Casa de Cultură Costeşti, „Ilie Martin” din Coloneşti, „Muguraşi” din comuna Optaşi, căluşarii din Sârbii Măgura, acestea trei localităţi venind din judeţul Olt, precum şi cele ale căminelor culturale din Hârseşti, Bârla (Ansamblul „Floricica”), Lunca Corbului, Ungheni şi bineînţeles Stolnici (formaţie patronată de Asociaţia „Căluşăreii” din localitate şi Primăria Stolnici), dar şi Ansamblul profesionist „Dorul” Piteşti (Centrul Cultural Judeţean).
Juniorii au făcut senzaţie
Primii care au urcat pe scenă au fost, ca de fiecare dată, cei mai tineri căluşari, copii cu vârste între şase şi 10 ani, pe care părinţii – spre cinstea lor – i-au îndrumat către folclor. Evoluţia juniorilor a fost de-a dreptul entuziastă, pasiunea, dăruirea, ambiţia, virtuozitatea dovedite impresionându-l până şi pe prezentatorul spectacolului, cunoscutul coregraf Dorin Oancea, nelipsit de la astfel de manifestări. Micii căluşari au smuls ropote de aplauze de la stolnicenii strânşi în număr deosebit de mare la manifestarea care face ca numele localităţii lor să fie cunoscut în ţară şi peste hotare. Copiii au dansat cu atâta drag, încât pe chipurile lor nu se citea nici strop de oboseală, ci doar bucuria de a arăta că stăpânesc bine paşii învăţaţi de la instructori.
Veteranşi şi profesionişti
Mai spre înserat, s-a trecut la lucruri serioase, când pe scenă au urcat seniorii. O notă distinctă a constituit-o apariţia formaţiilor de veterani, oameni care deşi au trecut binişor de 70 ani, erau într-o formă de zile mari şi au arătat că jocul popular în general şi căluşul în special i-au menţinut tineri. Ehei, dar când au început să evolueze profesioniştii, scena părea că mai are puţin şi sare-n aer. Atmosfera de spectacol de înaltă ţinută s-a răspândit printre săteni, care n-au mai rezistat să stea pe scaune şi s-au prins în hore şi sârbe chiar în faţa scenei. La un moment dat, formaţiile care-şi terminau evoluţia coborau şi se alăturau oamenilor, cărora parcă le cânta sufletul de bucurie.
Recital şi foc de artificii
Aşteptat cu sufletul la gură, cum se zice, puţin după ora 21.30 a sosit şi invitatul special, îndrăgitul interpret de muzică populară Constantin Enceanu. Fără să piardă timpul, parcă dorind să recupereze mica întârziere care nu-i poate fi imputată, solistul a susţinut un recital de paste o oră, interpretând cele mai cunoscute melodii ale sale, dar şi din repertoriul de aur al folclorului românesc. Oamenii n-au aşteptat să li se zică de două ori, şi cu mic, cu mare s-au prins din nou în horă, iar festivalul s-a încheiat spre miezul nopţii cu un reuşit foc de artificii.
„Păstrăm tradiţia”
„Început timid cu doar patru formaţii, din Stolnici, Hârseşti, Lunca Corbului şi Bârla, de la an la an festivalul a crescut, a căpătat consistenţă, a cooptat noi formaţii renumite de căluşari precum cele din Optaşi, Sârbii Măgura şi Coloneşti. Pentru noi este o datorie să păstrăm şi să perpetuăm folclorul şi tradiţiile poporului român, avem datoria de la transmite urmaşilor cele mai de preţ comori ale cântului şi dansului popular românesc. Sunt deosebit de bucuros să văd cum copii sunt aduşi de părinţi de la vârste fragede să deprindă tainele jocului popular în general, al căluşului în special. Avem datoria morală să susţinem orice act de culturii, dezvoltarea educaţiei sub toate formele ei. Dintotdeauna cântecul şi dansul popular au fost cei mai de seamă ambasadori ai neamului românesc, iar noi avem obligaţia de a face tot ce ne stă în putinţă pentru a le sprijini”, ne-a declarat primarul Sevastian Roşu Pupăză.
Val. NICOLAU
