De ce ne-au murit bebeluşii?
Că tot e perioada bacului de toamnă, ne-am gândit să trecem în revistă câteva dintre cele mai importante… restanţe ale judeţului Argeş. Mai exact, ale aleşilor şi ale şefilor de instituţii deconcentrate. Tragem linie şi vedem că sunt destule. Este şi motivul pentru care le supunem din nou atenţiei celor îndrituiţi să le rezolve…
Cine e de vină?
Din păcate, nici acum nu am aflat cine e de vină pentru moartea a trei bebeluşi şi pentru suferinţa altor câteva zeci care, la începutul anului, s-au infestat cu bacteria E.coli. Nimeni nu mai suflă o vorbă despre asta, dar toţi factorii responsabili cu sănătatea în judeţ sunt bine-mersi pe funcţii (cu excepţia directorului de la Spitalul de Pediatrie, Vasile Stan, care şi-a dat demisia). „Nu mai avem nicio veste. Nu ne-a informat nimeni în legătură cu felul în care bebeluşii s-au îmbolnăvit”, declara sec şi oarecum jenat prefectul Cristian Soare, care ceruse demisia directoarei de la DSP Argeş, Sorina Honţaru. El a cerut, ea a trecut mai departe…
Cazul Berevoeşti
O restanţă este şi cazul Berevoeşti. Oare autorităţile chiar nu au ştiut nimic despre sclavia din acel cătun? Cine a permis derularea unor asemenea scene demne de un secol demult apus? De ce nu răspunde nimeni dintre cei aflaţi la comanda structurilor de ordine şi disciplină din acest judeţ? Oare primarul, cel fără de care nu răsare nici soarele în comună, nu ştia ce se petrece sub nasul lui, în ograda lui, pe moşia lui? Cum să nu ştie nimic dacă i-a şi năşit pe unii stăpâni de sclavi? Mai nou, autorităţile judeţului fac întâlniri peste întâlniri cu romii din Argeş. Ce i-a împiedicat până acum pe mai-marii judeţului şi pe primari să îi bage în seamă pe aceşti oameni? Sau romii sunt buni numai când vine vorba de vot?
Arpechim, un bolovan de gâtul statului
Aleşi
Suntem un judeţ cu multe paradoxuri. Unul dintre acestea este apetitul neînţeles al unora pentru penal. Avem o comună, Bradu, în care ultimii trei primari au probleme cu legea: Costel Zanfir e în puşcărie, actualul viceprimar Florin Frătică e condamnat cu suspendare, iar alesul din 5 iunie, Dan Stroe, e acuzat de fapte de corupţie şi „prestează” sub control judiciar, neavând voie să intre în primărie! Avem în Argeş aleşi condamnaţi, aleşi acuzaţi, aleşi demisionari… Ca la noi, la nimeni! Oare o vină nu o au şi… alegătorii? Nu cumva aceştia chiar iau de bun tot ce li se spune? Oare în comunităţi nu se ştie despre candidatul X sau Y ce fel de apucături are? Vin alegerile parlamentare şi treaba e oarecum simplificată: nu mai alegem oameni, ci listele pe care ni le vâră pe gât partidele. Poate că va exista – sperăm! – un filtru mai de… Doamne ajută şi nu vor ajunge toţi mojicii în funcţii grase să facă legi pentru noi! Nu de alta, dar şi Parlamentul colcăie de penali şi neaveniţi, de politicieni de joasă speţă care „înoată” printre oameni onorabili. Hai să alegem, deci, cu cap, nu doar cu inima sau… pe interese!
Autostrada spre Sibiu e în aer…
Autostrada
Noi, cei de la „Argeşul”, nu ne lăsăm până când autostrada Piteşti-Sibiu nu se face! Ne-am săturat de vorbe, ne-am săturat de studii, vrem să fie construită autostrada prin munţi, despre care se spune că va fi cea mai spectaculoasă din România! Şi foarte utilă! Ne va lega de Vestul mult dorit, îi va permite Daciei să producă în continuare la Mioveni şi să facă performanţă şi poate se va dezvolta şi turismul din zona de nord, iar oraşul Curtea de Argeş va reveni la o viaţă economică mai prosperă. Autostrada nu este un moft. Francezii, de exemplu, au 12.000 km de autostradă, noi nu avem nici 1.000 km! Grecii fac turism graţie unui sistem rutier extraordinar, iar până şi bulgarii au dat recent în folosinţă centura Sofiei în regim de autostradă. Noi nu. Mai şi surpăm din ce am făcut, pentru că, nu-i aşa, ne permitem! Deocamdată, studiul de fezabilitate al autostrăzii Piteşti-Sibiu este în lucru. Trebuia să fie gata la jumătatea anului, dar ni se promite că va fi finalizat prin decembrie. Fie şi în decembrie, cu o condiţie: să înceapă apoi lucrările de urgenţă, nu să fie lăsat studiul să expire ca şi celălalt din 2008! Nu uităm nici de autostrada Piteşti-Craiova care va uni cele mai importante centre ale industriei auto din România, aşa cum nu uităm nici de importanţa refacerii Transfăgărăşanului şi montarea de copertine care să permită accesul pe acest drum tot timpul anului. Sunt restanţe în infrastructura rutieră care nu mai trebuie amânate. Altfel, toţi aleşii Argeşului merită să rămână corigenţi! Nu mai vorbim de Guvern, care ar merita direct… repetenţia!
Pentru sclavia de la Berevoeşti, nicio autoritate nu e de vină
Monumente
Vai de monumentele noastre! Vai de casele vechi (puţine care au mai rămas)! Nu se îngrijeşte mai nimeni de ele: proprietarii nu au bani (zic ei), statul nu are fonduri (cică), iar rechinii imobiliari le vor la pământ, să ridice în locul lor monştri cu multe etaje neangrenate arhitectonic niciunui stil. O atenţie sporită, aşadar, trebuie acordată caselor monument istoric, dar şi monumentelor judeţului care zac în paragină. Avem conace şi palate celebre (Pericari sau Casa Rebreanu, de exemplu) în ruină, iar patrimoniul istoric şi arhitectonic se risipeşte sub atacul timpului şi al nepăsării. Direcţia de Cultură a atras atenţia că sunt mari probleme din acest punct de vedere, dar degeaba. Consiliul Judeţean ar trebui să ia aminte, aşadar, şi să facă tot posibilul să cumpere Vila „Florica”, să nu ne trezim şi cu acest imobil de referinţă în istoria Argeşului şi a ţării – graţie Brătienilor – că se va alege praful de el! Să se urmeze exemplul complexului Goleştilor din Ştefăneşti, dovadă că se poate. La fel, să se facă ceva de urgenţă şi cu Grădina de Vară din centrul Piteştiului, care a ajuns o rampă de gunoi! Nu se poate să ai un asemenea spaţiu în buricul târgului şi să arate în acest hal!
„Colectiv”
Tragedia din „Colectiv” a curmat şi viaţa a trei argeşeni tineri. Guvernul tehnocrat este la putere graţie fenomenului „Colectiv”, dar în afara unor controale riguroase care au urmat incendiului, nu am mai văzut alte mişcări. În Argeş, de exemplu, şcolile nu sunt dotate corespunzător pentru protecţia la incendii. E ca şi cum nici nu s-ar fi întâmplat sinistrul din clubul bucureştean. ISU are puterea să închidă localurile cu probleme, a şi făcut-o, dar şi autorităţile trebuie să ia măsuri la lăcaşurile de interes public. Şi clerul are datoria să asigure condiţii mai bune în biserici. Să nu uităm ce s-a întâmplat la Costeşti cu mulţi ani în urmă, când mulţi oameni au ars de vii! Să tragem învăţăminte după „Colectiv” şi să punem lucrurile la punct!
Arpechim
Unii miniştri au vorbit despre reindustrializare. Se discută intens şi despre noi parcuri industriale. Toate bune şi frumoase, dar de ce să nu facem tot posibilul să salvăm ce avem? Arpechim, de exemplu. Perla coroanei industriei argeşene altădată, Arpechim a ajuns un bolovan de gâtul statului şi al Petrom. Al statului, prin Divizia Petrochimică Bradu care aparţine de Oltchim, dar stă degeaba pentru că nu are materie primă de la rafinăria Arpechim care nu mai merge, şi al Petrom, prin rafinăria care ar urma să fie demontată. Ce ar putea face statul? Ce a promis demult: preluarea Arpechim şi integrarea într-un complex cu Oltchim. Din păcate, toţi politicienii doar au dat din gură. Şi nu s-a rezolvat nimic! Arpechim este pe moarte, aşa cum au murit ARO, Rolast, Fabrica de Bere, Fabrica de Porţelan etc. Oare nu se poate face nimic? Sau nu se vrea să se facă? Pentru că sentinţa, de fapt, s-a semnat chiar la privatizarea cu cântec a Petrom, când circula – pe atunci – zvonul că rafinăria din Piteşti ar urma să fie închisă…
Staţiunea de la Moliviş, o glumă… scumpă
Moliviş
Noi nu uităm nici că la Moliviş, în munţii Ghiţu, s-au investit sume mari – din banii noştri! – pentru a se face o staţiune de schi. Ar fi prima a judeţului care, paradoxal, se laudă cu cei mai întinşi şi mai înalţi munţi din ţară! Ar fi prima staţiune dintr-un şir gândit de autorităţi pe machete frumos colorate pe care mai sunt punctate „staţiuni” şi în Leaota, şi în Făgăraş, şi în Iezer-Păpuşa… Vai şi amar! Ne-am împotmolit la Moliviş. Constructorul italian a dat bir cu fugiţii, managerul de proiect şi preşedintele asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Moliviş – aşişderea. Instalaţia de transport pe cablu zace într-o curte la Arefu, pe aşa-zisa pârtie de schi cresc acum buruienile, iar drumul pe care fuseseră făcute multe gabioane a început să se macine de la ploi. Autorităţile nou alese spun că vor face şi vor drege pentru a duce la bun sfârşit proiectul, chiar dacă s-a pus cruce finanţării de la Uniunea Europeană. Chiar dacă efortul financiar va fi mare. Până una-alta, pe fir a intrat şi DNA care are de dat răspunsuri la multe întrebări: de ce s-a blocat proiectul? Cine este de vină? De ce i s-a permis unei firme fără capacitate financiară să preia o asemenea investiţie? Pe ce s-au dus banii? Cine a avut interes ca proiectul să devină doar… o glumă bună? Sperăm să aflăm răspunsurile cât mai repede (şi să ajute la acest lucru şi noul preşedinte al Consiliului Judeţean, Dan Manu, care pare a şti ce face!). Aşadar, în Argeş sunt destule restanţe. La treabă, că trece timpul! Pe banii noştri!
Claudiu DIŢA
