Oriunde l-ar duce destinul, omul poartă în sine locul în care s-a născut, în speță satul, în cazul multora. Acest fapt l-a demonstrat neurologul de talie mondială, prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan, în emisiunea „Subiect de presă” difuzată, vineri, de „Antena 3” Pitești. Ilustrului om de știință i-a stat alături consăteanul și colonelul Nicolae Jianu, președintele Asociației Civice „Pro Mârghia”, în prima dintre cele trei emisiuni de colecție pe care Cristina Munteanu și Mihai Golescu, directorul ziarului nostru, le realizează cu reputatul savant.
Noi suntem efectul „Veșnicia s-a născut la sat”, spunea Lucian Blaga. În alți termeni, Dumitru Constantin Dulcan subliniază importanța locurilor de baștină. Renumitul om de știință a abordat acest subiect la o manifestare prin care au fost marcați 375 de ani de la prima atestare documentară a localității Mârghia, la care au participat personalități ale lumilor culturale și științifice, medici și profesori. În fața distinsului auditoriu, profesorul Constantin Dulcan a explicat cum „noi suntem efectul celor care ne-au precedat și cauza celor care ne succed”, precum și faptul că toți avem în noi sângele neamului nostru. Sufletul manifestării de la Mârghia, col. Nicolae Jianu, a vorbit în emisiune despre reușita evenimentului care i se și datorează vrednicului de pomenire, profesorul Cornel Constantinescu, fiu al satului, un sociolog de notorietate. „Dorim să scoatem la lumină istoria acestor locuri. Important este faptul că, în urma acestei acțiuni, au apărut alte idei. Vom realiza un simpozion dedicat călușului din Mârghia și Pădureți care a dus faima jocului în țară și străinătate. Vom deschide un șantier arheologic pe malul unei gârle. Aici, în urmă cu zeci de ani, s-au făcut deja niște săpături. Se va amenaja și un muzeu cu obiecte și unelte din gospodăriile țărănești. Se lucrează de șapte luni la o monografie a satului.
Contactul cu natura Profesorul Constantin Dulcan a fost impresionat de entuziasmul cu care au venit sătenii la evenimentul din comuna lor. „Satul a fost baza României. Acolo sunt tradițiile, obiceiurile, uniunea, comuniunea, o lume pe cale de dispariție. Industrializarea a determinat ca satul să plece la oraș. Acum, oamenii realizează, dintr-o dată, că exodul trebuie să fie invers, de la oraș la sat. Pandemia a schimbat paradigma. Densitatea populației este cu totul alta la sat, unde vecinul este la distanță și alta la oraș, unde posibilitatea de a contamina este mai mare”. Invitatul de elită al emisiunii a făcut și o profeție: „Lumea viitorului nu va fi a orașelor, ci a satului! În mediul rural, omul poate trăi în plinătatea nevoilor lui, privind hrana, spațiul, apa, oxigenul, contactul cu natura”. De altfel, de câțiva ani se observă fenomenul în comunele din România: mulți își vând locuințele de la oraș și își caută case la țară – pe de o parte, pentru costul tot mai mare al vieții în urbe, pe de alta, pentru avantajele unui trai în mediul nepoluat din sate.
Individualism Colonelul Nicolae Jianu, care locuiește de mulți ani la Mârghia, a confirmat că același lucru se întâmplă și în comuna sa. Spre finalul vieții, mulți se întorc la locul de baștină, dar se constată o schimbare: nu îi mai interesează soarta vecinilor! În sens creștinesc de într-ajutoare, de solidaritate la problemele altora sau la cele cu caracter comun, precum curățenia străzii, spre exemplu. Au devenit mai individualiști. Sunt ei, în spațiul lor și zona lor de confort, fără a mai empatiza cu cei aflați dincolo de gard. Tocmai această stare de lucruri vor să o schimbe în Mârghia dragă inimii celor doi fii au satului, invitați ai emisiunii. Profesorul Constantin Dulcan și-a amintit despre înțelepciunea pe care o aveau, în trecut, bătrânii satului: „Viforul iernii, prospețimea primăverii, căldura verii, culorile și roadele toamnei ei le trăiau, le știau și înțelegeau că viața este o trăire de primăveri, de veri, de toamne, precum ciclicitatea anotimpurilor. Sătenii erau martori la tot ceea ce însemna viață, existență și rădăcina lumii. Făceau conexiuni, gândeau, meditau și ajungeau la înțelepciune”.
Pom-simbol: părul Celebrul neurolog a vorbit cu multă însuflețire despre trecut: „Satul nu trebuie să fie o lume a monotoniei. Era în sat obiceiul horelor, de Paște era angajat un lăutar care cânta o lungă perioadă de timp pentru tinerii satului, erau multe activități care stimulau dragostea de viață. Nu doar liturghia de fiecare duminică folosea în plan spritual, ci și socializarea de la biserica satului. Socializarea este una dintre condițiile în care noi ne putem menține forța. Înseamnă să comunici pe aceeași lungime de undă cu un om. Înseamnă un schimb de impresii plăcute și un transfer de energie, de forță vitală de la unul la celălalt. A socializa nu înseamnă a se întâlni doi indivizi pentru a-l bârfi pe al treilea”.
Prin tot ceea ce și-a propus Asociația „Pro Mârghia”, se va ajunge la stadiul ideal în care oamenii să fie adunați laolaltă, să se cunoască mai bine, să socializeze și să fie angrenați în diverse activități. Ei pot contribui cu fotografii și mărturii din trecut la monografia la care se lucrează, intenția fiind ca, până la jumătatea lunii august, să apară prima parte. Simbolul localității Mârghia a fost ales un pom, un păr superb. Imaginea lui va fi pe coperta monografiei care va cuprinde informații bogate despre satul de odinioară de care își amintește cu nostalgie profesorul Constantin Dulcan: „Știți cum se juca la noi Ciuleandra, față de alte zone ale județului? Față de descrierea pe care o făcea Liviu Rebreanu în opera sa, unde a consemnat hora ca atare, la noi la Mârghia, tinerii făceau trei cercuri care se interferau și cântau Ciuleandra. Sunt moduri diferite de a percepe lucrurile”.
Proiecte multiple „La Mârghia a fost organizată vara trecută o Școală de Vară. Avem în intenție să reînviem un grup al mârghiencelor format de doamnele din comună, acțiuni de socializare, de ecologizare, precum și alte proiecte: Mârghia eroică, Mârghia culturală etc. Suntem un grup de oameni care încercăm să facem multe lucruri utile în care să fie angrenați cât mai mulți săteni, indiferent de vârsta lor. În curtea Complexului Cultural <> facem <>, reluăm niște tradiții pierdute”, a explicat colonelul Nicolae Jianu.
Iar cel mai cunoscut fiu al satului, dr. Constantin Dulcan, a sintetizat: „În satul natal este esența, este rădăcina noastră și de acolo primim energia de care avem nevoie. Satul este în noi. Peste 200 de ani, cineva va găsi scris ce am făcut noi”.
Se poate spune, fără a folosi cuvinte mari, că la Mârghia vom asista, în acest an, la o renaștere a satului, grație unor oameni inimoși, precum Constantin.Dulcan și N. Jianu. Iar modelul poate fi preluat și de alte comunități locale din Argeș și din întreaga țară.
