Pentru problemele cetățenilor, edilul-șef are o deschidere totală. Față de alte perioade când oamenii nu aveau cui se adresa, de când s-a instalat în funcție, Cristian Gentea își dedică fiecare dimineață a zilei de joi, audiențelor. Un fapt mai puțin obișnuit s-a petrecut însă ieri la Primăria Pitești.

MUSAFIR NEPOFTIT

Chinuit de neputințe fizice, un bătrân care avea de rezolvat o problemă urgentă pentru el, a trecut peste procedurile în vigoare, înscrierea în audiență și programarea de rigoare. Pe de altă parte era și revoltat din cauza unei legitimații pe care nu a reușit să o obțină. O funcționară, afirma venerabilul, i-ar fi vorbit pe un ton ridicat. Bolnav de Parkinson, copleșit de singurătate, presat de timpul care, atunci când numeri 80 de primăveri, pare că nu mai are răbdare, Florea Miu a ajuns la sediul administrației locale, numai el și Dumnezeu știe cum. Deplasându-se extrem de greu, sprijinit într-un baston, bătrânul conștient că încalcă regulile, și-a făcut curaj și a păstruns în sala în care tocmai se încheiase o conferință. Nu-l văzuse niciodată în realitate pe edilul-șef. Îl știa doar din afișele electorale în care Cristian Gentea zâmbea discret și promitea că va fi „un primar de cuvânt!” Cu pași mici, cu mâna încordată pe baston, făcând sforțări să înainteze în sală, s-a oprit în dreptul unor scaune. Avea aerul omului spășit care știe că a intrat precum un musafir nepoftit într-o casă.

LA UN PAS DE CRIZĂ CARDIACĂ

Văzându-l, îndată primarul a fost lângă el. Bătrânul a vrut să se dumirească: „Vreau să vorbesc cu primarul! Chiar dumneata ești?” Apoi, căutându-și cu greu vorbele, i-a spus oful inimii sale în timp ce în mână îi tremurau niște acte. Cristian Gentea l-a ascultat, atent la fiecare cuvânt, a citit hârtiile și a luat îndată atitudine față de nedreptatea care i se făcuse omului. Din cauza efortului și a emoțiilor, Florea Miu a început să respire tot mai greu, s-a dezechilibrat și dacă nu ar fi fost un scaun la îndemână, probabil s-ar fi prăbușit. Cristian Gentea l-a tratat ca pe un părinte, i-a strâns mâna prietenește și a dat dispoziții în stânga și în dreapta, fiind gata să apeleze ambulanța dacă starea omului s-ar fi înrăutățit. Dar după un timp, după ce i s-a adus un pahar cu ceai, bătrânul a început să-și recapete suflul obișnuit și nu a mai fost nevoie de intervenția unui echipaj medical. Dincolo de problema în sine pentru care venise, Florea Miu și-a spus pe scurt povestea vieții, traiul greu în singurătate, povara bolii, lipsurile cu care se confruntă.

L-AU PODIDIT LACRIMILE

Înțelegător, Cristian Gentea l-a ascultat și nu a plecat de lângă el decât atunci când s-a asigurat că omul se simte bine. Bătrânului i s-a pus la dispoziție o mașină care să îl ducă până acasă și șoferul a primit însărcinarea să îl ajute să urce în apartamentul său de pe strada Frații Golești. Uluit de întâmplarea pe care a trăit-o, bărbatul, sprijinit de brațe de câțiva funcționari ai primăriei să urce în mașină, nu a mai rezistat. L-au podidit lacrimile. Nu și-ar fi imaginat că va pleca din fața alesului urbei plângând. Venise pentru o biată legitimație. S-a rezolvat îndată și în plus Cristian Gentea va face demersuri pentru ca un asistent social să îl viziteze și să îl aibă în permanentă grijă pe Florea Miu. Pe obrazul trist al bătrânului curg boabe ca de rouă. Venise cu toată încrederea la edilul-șef. Dar nu credea că va pleca fericit. De acum înainte îi va deschide și lui cineva ușa. Așa e când un primar conduce orașul cu inima…

Distribuie pe Facebook

Eduard Tomaziu

See Full Bio