# După ședința memorabilă a Consiliului local
Încă se fac auzite ecourile recentei ședințe a Consiliului local. Una lungă cât o zi de post în care, dincolo de proiecte care vizează problemele curente ale municipiului, au ieșit la iveală orgolii, adversități, ambiții personale sau interese politice de grup. Câțiva aleși locali au fost mai vocali dar privit de pe margine, fiecare și-a arătat mușchii în fața celor din taberele adverse. Componența consiliilor de administrație ale principalelor societăți din subordinea primariei reprezintă o miză mare. Nu se strigă în gura mare despre asta. Mocnește. Dar vehemența cu care s-au făcut schimburi de replici pe parcursul întregii ședințe sunt o expresie a unei stări tensionale mai puțin cunoscută publicului larg. Per ansamblu, din întreg „tabloul” ca și „joc scenic”, social-democrații au fost ceva mai ponderați și mai echilibrați în scurtele discursuri, liberalii mai agresivi, cu tendința de a se impune și de a da tonul, user-știi aveau un aer elitist cu acent filozofic dar tăioși în vorbe. Reprezentanții PMP tăcuți, afișând o mină de oameni resemnați.
Din relatările presei locale și din transmisiunea unei televiziuni, cetățenii și-au făcut o idee despre cum stau lucrurile în Consiliul local și care este starea de spirit care domnește. Plictisiți, jurnaliștii au plecat înainte de finalul obositoarei seri. Exact când consilierii locali se foiau pe scaune, uitându-se la ceas, nerăbdători să se ridice, a luat cuvântul primarul. A fost un final de zile mari! În cuvinte puține dar percutante, a făcut auditoriul să asculte ca la biserică. În liniște deplină. Cuvinte care cădeau ca plumbul. Nimeni nu se mai mișca, nimeni nu mai casca și nu își mai privea ceasul. Multi consilieri au tresărit, alții au lăsat capul în jos. Cristian Gentea și-a cerut scuze public pentru tot ce s-a întâmplat la acesta ședință.
„Memorabilă”. Nu va fi uitată ușor, în sens negativ, se-ntelege. Edilul-șef a promis pitestenilor că nu se va mai repeta. Și a punctat esențial ca o o concluzie a scurtului său discurs dând citire unui mesaj motivațional primit de la un cetățean, actor cunoscut al Teatrului Al. Davila. Niciun consilier nu a mai spus nimic. Nu mai era nimic de adăugat.