Se discută zilnic în presă despre problemele din justiţie. Despre dosarele unor oameni cunoscuţi de opinia publică. Ascultând sau citind despre cazuistica acestor oameni, se creează impresia că justiţia se ocupă numai de ei, în timp ce marea masă a poporului este uitată. Or, adevărata presă ar trebui să dea atenţie şi lucrurilor mici, mărunţişurilor zilnice, neînsemnate pentru marile televiziuni şi cotidiane centrale. Acolo, în sate, la posturile de poliţie, în şcoli, în frecuşul, monotonia şi ispita de zi cu zi se poate constata o frapantă nerespectare a legii. Iar reforma morală şi civică încercată azi de DNA nu este posibilă fără această ortopedie socială. O reformă ca o reacţie de durată, transformată în reflex, în noi moravuri, într-o nouă mentalitate. Numai aşa putem vorbi despre o reformare a statului nostru, de jos în sus, încurajată de o politică foarte bine definită.
Prin urmare, recent, un om simplu a luptat pentru drepturile sale şi a câştigat un proces în instanţă, în urma căruia celor care au greşit li se vor lua 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. Pârâtul este ministrul Educaţiei Naţionale, în calitate de conducător al autorităţii publice, pentru neexecutarea unei sentinţe civile. Instanţa obligă pârâtul la plata penalităţilor de 100 lei pe zi de întârziere de la data pronunţării sentinţei. Iar acuzatorul este o profesoară de toată isprava. Pentru a afla cauza acestei situaţii, am mers prin şcolile judeţului şi am cunoscut-o pe femeia care s-a luat la luptă cu sistemul şi pe care l-a și învins. Ce a făcut ea este un exemplu pentru noi toţi de a nu ceda în faţa nedreptăţilor, ştiind sigur că persoana respectivă a rezistat la o serie de presiuni. Mergând, aşadar, pe teren am constatat că există câteva idei fixe, atât de răspândite, atât de încăpăţânate în fixarea lor, încât oriunde ar porni o discuţie, trebuie să ajungi neapărat la ele. Sigur, majoritatea oamenilor trăiesc în condiţiile de legalitate şi, dacă le-am spune unora dintre ei că drepturile lor le sunt încălcate chiar de către instituţiile de stat, nu ne-ar crede. Şi afirm această idee pentru că eu cunosc şi alţi oameni care, pentru a-şi obţine drepturile ce li se cuvin prin lege, trebuie să apeleze la… lege. Se adresează organelor de judecată şi abia în urma unor procese consumatoare de bani şi nervi, ei intră în drepturile care li se cuvin în mod legal. De exemplu, un cadru didactic a iniţiat patru chemări în instanţă, astfel încât, în urma judecării, să i se facă dreptate. La fel, un alt cadru didactic a avut pe rolul instanţei şase asemenea dosare, câştigându-le pe toate. Şi ca acestea mai sunt şi alte zeci, dacă nu sute de cazuri. Interesant este că oamenii aceştia şi-au cerut drepturile prevăzute de lege şi care sunt aferente tuturor cadrelor didactice. De aici decurge logic o întrebare al cărui răspuns îl las pe cititor să-l dea. Dacă majoritatea cadrelor didactice nu merg în justiţie ca să-şi obţină drepturile, atunci aceste drepturi se pierd?
Prin urmare, după ce am cules astfel de informaţii, tind să cred că oamenii obişnuiţi sunt victime sigure dacă nu-şi apără singuri drepturile, recurgând la lege. Mai ales că, atunci când se pune problema aplicării legii de către o instituţie sau alta, tocmeala e la ea acasă. În multe instituţii de stat nu se cunoaşte că unde-i lege nu-i tocmeală. Drept care, este un adevărat haos în sistemul bugetar din cauza neaplicării legii. Iar acesta tinde să se acutizeze. Şi mulţi dintre cei puşi să aplice legea au buzunarele mari şi sufletele mici. În sensul că tot ce se poate fura ei fură, tot ce poate poseda ilicit ei posedă. Ei nu sunt interesaţi să aplice legea, nici măcar nu o citesc, pentru că se descurcă greu cu cititul. Motiv pentru care cred că, în asemenea condiţii, lupta pentru drepturile personale este datoria fiecărui individ. E o datorie de care nu poate fi nimeni scutit sub nicio formă şi sub nicio condiţionare. Sigur, scopul dreptului este pacea, dar mijlocul pentru a-l atinge este lupta. Eu am în familia lărgită o cunoştinţă care şi-a obţinut cele mai multe dintre drepturile cuvenite în urma unor acţiuni de judecată. Este vorba despre retrocedarea de pământ şi păduri. Mă gândesc că dacă acest om nu ar fi procedat astfel, ar fi rămas fără drepturile cuvenite prin lege! Deci, unde e statul care îl apără pe cetăţean? Aştept şi aici un răspuns al cititorilor.
38 Comentarii
MARIN
„Dacă majoritatea cadrelor didactice nu merg în justiţie ca să-şi obţină drepturile, atunci aceste drepturi se pierd?”
Nu aceste drepturi nu se pierd, conform principiului nimic nu se pierde totul se transformă.
În ce se transformă?
Răspunsul este simplu : sumele respective nu o să se mai regăsească în buzunarele celui / celor care au muncit, ci în buzunarele șmecherilor din Ministerul Educației, din inspectorate și în general al celor care au drept de semnătură și de ștampilă.
Practica ne-a dovedit cu vârf și îndesat modul de deturnare a drepturilor salartiale din buzunarele cadrelor didactice în buzunarele…
Petre
Cum pe afară este vopsit gardul iar în interior sigur zburdă leopardul, cam așa este sistemul de educație.
Dacă în exterior se crede că în învățământ se face educație, în interior constați că nivelul de corupție, umilire, needucație ș.a. este mult mai mare decât în exterior.
Justificarea este simplă.
O simplă privire asupra drepturilor salariale câștigate de cadrele didactice prin apelarea la instanțele de judecată (…) ne duce la concluzie că furtul realizat din buzunarele cadrelor didactice este de peste 50%.
Ori în aceste condiții nu putem vorbi despre educație în sensul ăl bun ci mai degrabă despre needucația sistemului de educație.
Într-o țară normală și democrație funcțională, la acest moment toți cei implicați (funcționari ai Ministerul Educației și ai Inspectoratelor Școlare) în furturile din buzunarele cadrelor didactice erau de mult la loc umbrit și dosit.
Ori, în România constatăm că cei care fură, cu cât fură mai mult sunt avansați.
La acest moment, nu te poți angaja la Ministerul Educației Naționale și la Inspectoratele Școlare, (etc.), dacă nu dovedești că ai aptitudini de escroc și să dovedești ceva vechime în specialitatea borfaș.
Petre
Rectific „ne duce la concluzia” în loc de „ne duce la concluzie”
Anonim
Și pe deasupra cei care conduc Educația sunt analfabeți funcționali.
De multe ori te întrebi cum au luat BAC.ul (nu mă refer la modul cum au luat BAC-ul acela de trecut Dunărea)
Eu am ajuns la o singură concluzie, BAC.ul a fost luat pe P.C.R. (Pile, Cunoștințe, Relații )și de ce nu mită.
În această situație se găsește probabil și șeful de la ISJ Argeș, că altă explicație nu am găsit.
Pavel
La multi ani, Petre
Petre
Mulțumesc , la fel
ION
Faptul că Ministrul Educației a fost amendat de Tribunalul București pentru refuz executare sentință judecătorească ne dovedește:
1) Tribunalul București are judecători care sunt judecători în adevăratul sens al cuvântului.
2) Peștele de la cap se împute.
Atâta timp cât Ministrul Educației refuză să execute o sentință judecătorească ce pretenții să mai ai de la subalternii din Minister care între noi fie vorba frecventează serviciul 1 zi/ săptămână (prin rotație) fiind plătiți regește pentru 5 zile muncite/ săptămână.
În dialogul avut cu un înalt funcționar public din Ministerul Educației acesta mi- a spus „astăzi sunt la servici că afară plouă”. Bineânțeles când vremea este frumoasă plouă cu plimbări (trebuie cheltuită și șpaga într-un fel sau altul în funcție de pasiunea fiecăruia)
Majoritatea funcționarilor din Ministerul Educației au câte 3- 4 servicii (norme complete).
De astfel de activități nu sunt străini mulți alți angajați din Educație.
Culmea, tu om cinstit care îți vezi de treabă ești controlat, călcat în picioare și umilit tocmai de cei despre care vorbeam mai sus.
În România o să se facă educație cu astfel de indivizi la conducere când o zbura porcul !
Ministerul Educației Naționale ar trebui să poarte o denumire care să fie reală ceva de gen MINISTERUL NEEDUCAȚILOR
Anonim
În ziarul Argeșul
https://ziarulargesul.ro/un-fost-ministru-psd-patru-ani-de-puscarie-cu-executare-sentinta-e-definitiva/
Până acum , în mod deosebit începând cu 2012 nu pot să zic că am văzut vre-un ministru care să nu aibă apucături de infractori. Probabil că politicienii la ocuparea posturilor de miniștrii organizează concurs câștigă cel mai tare… infractor.
Așteptăm cu drag ca DNA.ul să – și facă datoria și cu structura numită „educație”.
Dacă educație de voie nu se poate face, este bună și educația cu D.N.A.ul.
Oricum la câtă șpagă rulează în educația argeșeană este necesară multă hârtie pentru redactarea declarațiilor. Tot secretul este ca procesele să se deruleze în oricare alt județ (în afara județului Argeș), că sigur vom avea rezultate pozitive.
Boni
1. Dacă nu ați avut miniștri corespunzători înseamnă că nu sunteți în stare de nimic. Cunosc mediul deși nu fac parte din el, nu toate cadrele didactice constituie un colectiv unitar, unele se bârfesc intre ele mai rău ca țațele.
2. Toate drepturile salariale cerute în instanță au drept cauză legea ambiguă (ca la noi, la nimeni, legi neclare cu norme de aplicare care exced legii, etc., etc.), conducerea administrativă riscând imputarea în caz de aplicare incorectă. De aceea este aleasă varianta cea mai ușoară care dezavantajează salariații.
Anonim
Nu legea este problemă.
Legea bună sau proastă se aplică.
În cazul Sistemului de educație, legile sunt făcute de Ministerul Educației și doar votate de parlamentari.
Parlamentarii fie ei deputați sau senatori nu fac legi și 99% dintre aceștia nici nu cunosc ce se scrie în lege.
Parlamentarii doar votează precum maimuțele în funcție de ce le comandă șeful de trib.
Privitor la salarizarea din educație , aceasta se face în funcție de cum se trezește dimineața Directorul Buget Finanțe din cadrul Ministerului Educației numitul PĂUNICĂ MIHAI cu acces total la programul EDUSAL.
În general, pe lângă ordinul -concret, punctual și la obiect al acestui Păunică de ștrangulare a salarizării, mai există și ordine la modul general prin care subalternii care se ocupă de salarizare (directori, contabili, etc) sunt premiați dacă au inițiativă în „descoperirea” și altor metode de fentare a salarizării cadrului didactic.
În concluzie nu legea este defectă ci cel / cei care o aplică.
Privitor la „Dacă nu ați avut miniștri corespunzători înseamnă că nu sunteți în stare de nimic.” trebuie precizat că nu eu în calitate de prost (…) am ales ministru ci politicul care a „câștigat” alegerile.
Pe de altă parte aveți dreptate, politicul a reușit performanța dezbinării cadrelor didactice (unii fac meditații racolând clienți de pe băncile școlii, alții nu fac meditații; unii sunt titulari alții suplinitoriș unii pupă în fund partidul și primesc os de ros, alții înjură partidul și primesc consistent după ceafă , inclusiv călcat în picioare, etc.)
marin
Așa e, oamenii trebuie să meargă în instanță pentru a obține prin lege, ceea ce este legal. Chiar nu pot să înțeleg de ce?! Ori e o lege care se aplică, ori e o instanță de judecată care hotărăște că trebuie să se aplice legea!! Bravo pentru articol!
Anonim
În cazul amendării ministrului educației nu este vorba de o sentință. ci de două.
Prin prima sentință Instanța a constatat că domnul ministru al educației a încălcat legea și l- a obligat să respecte legea.
Prin cea de a doua sentință -instanța de judecată a constatat că după mai bine un an de nesimțire a ministrului educației de a respecta în mod special prima sentință (și inclusiv legea) că respectivul ministru nu le are cu educația și în calitate de nesimțit a fost amendat pentru a respecta legea.
Termenul nesimțit consider că totuși este prea blând, părerea mea este că refuzul unui ministru de a executa o sentință se numește infracțiune.
Și cum șefii din inspectorate (s.a) sunt precum ministru care- i conduce , trageți dumneavoastră concluziile.
Radu
În mod sigur există cineva CARE ÎNCALCĂ LEGEA.
Anonim
Și cum cei care încalcă legea reprezintă instituții și sunt oameni politici, în general nimeni nu răspunde (penal sau contravențional) pentru încălcarea legii.
Am zis în general, deoarece mai sunt și excepții precum cazul ministrului educației care a fost amendat de instanță pentru refuz de executare sentință judecătorească.
Anonim
În România statul nu- l apără pe cetățean.
Din contră, constatăm la tot pasul că Staul îl fură pe cetățean.
Practic Statul este un haiduc cu semnul – în față.
Statul fură de la săraci pentru a da la bogați (tot ce se numește mafiot).
MARIN
Normalitatea a devenit anormalitate și invers anormalitatea a devenit normalitate.
Faptul că un ministru a fost amendat de o instanță de judecată pentru refuz de punere în executare a unei sentințe definitive a devenit subiect de presă pentru că așa ceva este un caz rar.
Practic aceasta ar trebui să fie normalitatea, refuzi să execuți o sentință primești amendă.
Din păcate la noi în Argeș avem o grămadă de directori de școli care refuză să pună în executare sentințe judecătorești, iar pe cele puține pe care le-au pus în pracică le-au călcat în picioare de comun acord cu contabilii.
Oare, din ce motive nu se întâmplă fenomenul de amendare a conducătorilor de instituții care refuză punerea în executare a titlurilor executorii?
Răspunsul este destul de simplu: politicienii din Argeș împreună cu marea majoritate a judecătorlor formează o cloacă care are la bază curvia.
S-a ajuns ca cetățeanul de rând să nu- și mai dorească să fie judecat de magistrații argeșeni, utilizând tot felul de tertipuri. Cel mai recent caz este cel al fostului șef de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor Argeş- Viorel-Marian Badea care și-a făcut „bolitin” de SIBIU pentru a se judeca la Tribunalul Sibiu cu mai marele Manu de la Consiliul Județean (șeful filajelor neautorizate).
Este de admirat un astfel de om care a fost conștient că dacă se judecă în Argeș și-o ia pe cârcă cu dreptatea în mână, iar dacă se judecă la Sibiu dreptatea va ieși la suprafață.
Din păcate astfel de metode de a fugi de magistrații din Argeș nu sunt la îndemâna oricărui cetățean simplu din Argeș.
Nu degeaba se spune că Argeșul este cel mai corupt județ din Argeș, iar magistrații au un cuvânt greu de spus în performanțele obținute de Județul Argeș în acest sens.
MARIN
Rectific: a se citi „Nu degeaba se spune că Argeșul este cel mai corupt județ din România…”, în loc de „Nu degeaba se spune că Argeșul este cel mai corupt județ din Argeș, …”
Anonim
Cine spune asta? Procedați la fel precum comuniștii, care in urma unui Se spune…aveai de suferit.
Anonim
Pentru edificare studiati
articolul din ziarul ARGESUL
https://ziarulargesul.ro/dan-manu-007-directorul-de-la-evidenta-persoanelor-a-contestat-destituire-sa-in-instanta-seful-cj-arges-acuzat-de-filaj/
ȘI DE CE NU
dosar Tribunal Sibiu nr. 940/85/2018
dosar Tribunal Sibiu nr. 5601/85/2017
Anonim
De spus o spun statisticile și nu numai., inclusiv experiența de viață a cetățenilor Județului Argeș sau a celor care au avut contact cu acest județ roșu.
Gargara care o faci matale o poate face doar unul implicat până peste cap în abuzurile din acest județ.
„Procedați la fel precum comuniștii,..”, din păcate comuniștii de ieri sunt democrații de azi.
Poate nu ați auzit de „fenomenul”Piești sau centrul de reeducare de la Pitești, sau chiar faceți parte din structura Statului implicată în …?
Este foarte clar că cei care au comis acele atrocități au lăsat ceva sămânță și în ziua de azi.
Din păcate aceea sămânță a dat roade și performanțe mult mai acerbe decât cele ale strămoșilor lor.
Anonim
„Victorie-impotriva-nedreptatii”.
Cazurile de victorie ale cetățenilor împotriva sistemului (și politicienilor) sunt din ce în ce mai rare. Sunt pe cale de dispariție, iar acest puțin va fi scos în curând și în afara legii.
Atâta timp cât în România s-a legalizat furtul la orice nivel realizat de clasa politică , vremuri bune nu o să mai vină, nici în viitorul îndepărtat și nicidecum în cel apropiat .
Goargăș
Domne, eu nu fac parte din clasa politică și muncesc mult. Prin funcțiile deținute am avut ocazia să fur, să devin bogat (,,să mă fac om”, cum se zice în popor) și n-am făcut-o, merg pe stradă cu mâinile în buzunare și nu mi-e rușine de nimeni. Voi, ăștia cu corupția în gură toată ziua, care acuzați pe toți politicienii, puneți-vă problema, uitându-vă în oglindă, dacă ați fi avut ocazia să furați, v-ați fi abținut? Dacă da, vă felicit! Sau sunt strugurii cam acri…
Goargăș
Mulți au tăcut atunci când le-am pus această întrebare! N-au avut incotro, că le-am zis: jurați-vă! E, acum să vă aud! Că sunt sătul de lupi moraliști, tip dulapul încet la minte de la Sibiu care geme de avere dar ne dă sfaturi…
Maria
Domnule Goargăș, că doar ați fost mare șef și știți cum stă treaba, credeți că un proces pus pe rol de un om simplu (fără funcții și partid) împotriva unui ministru este ceva simplu, o joacă de copil, în condițiile în care la bară (nu ceea de streptease) se prezintă să apere ministrul (de mârșăviile pe care le- a făcut) un batalion de juriști ai ministerului plus un adoas de avocați ai unor renumite firme private de avocatură?
Deci, un astfel de om simplu, care știe ce înseamnă sistemul își poate permite să facă curve pe toți miniștrii și toată clasa politică.
Dumneavoastră care ați stat pe bară, și doar tastați la calculator comentarii, nu aveți de unde să știți ce este aceea o luptă cu sistemul.
Goargăș
Nu vă contrazic. Eu, însă, nu am stat deloc pe bară, dimpotrivă, am fost și sunt un luptător, rău de gură dar cu argumente și știință de carte (cât am putut să acumulez, că nu sunt eu deșteptul deștepților). Poate de aceea nu mi s-au întâmplat lucruri rele. Sau poate am avut noroc. Vă doresc succes în lupta dumneavoastră.
Anonim
Este bună întrebarea.
Tentațiile sunt mari, iar politica și funcția te îmbie în ziua de azi să fi corupt.
Practic în ziua de azi nu poți să ocupi o funcție dacă nu ești corupt.
În Argeș este lege, iar puținele cazuri care fac excepție înseamnă că au încălcat legea (neoficială).
Eu unul nu am dat șpagă, nu sunt membru de partid că nu vreau și ca atare suport consecințele. Deci, nu mă plâng, pentru simplu motiv că sunt sado-masochist și nu vreau să fur.
Apropo știți dvs. pe cineva care să ocupe funcție de conducere și să nu fure?
Eu până în prezent nu am făcut o astfel de descoperire.
Goargăș
E o întrebare grea. Cred că mai sunt și oameni cu funcție corecți. Dar în domeniile în care sunt numiți politic, slabe speranțe. Eu am promovat doar prin examen sau concurs, fără a face parte din niciun partid. Până când nu vor fi ocupate funcțiile publice fără nominalizare politică ci doar pe bază de competență, nu va fi liniște, corectitudine și dreptate în România.
Maria
Ai să fim serioși, în urmă cu ~ 2 ani, majoritatea directorilor de școli au ocupat posturile prin concurs.
Am uitat să vă spun că cei care erau numiți politic înainte de concurs au luat concursul cu brio.
Nu cred că mai este necesar să vă spun cum se organizează concursurile în ziua de azi. (numai pe șpagă, politică și sex). Bineânțeles educația practicată în școli de cei de mai sus este pe măsura a ceea ce au făcut pentru a câștiga concursul.
Nu degeaba se spune nu are importanță pe cine bagi în urnă că oricum iese cine trebuie.
Goargăș
Eu nu lucrez în domeniul public și, evident nici în învățământ. Cum vă reprezintă liderii de sindicat? Nu cumva vă meritați soarta? N-am auzit de vreo manifestație hotărâtă împotriva abuzurilor pe care le reclamați. Iar cu sexul…hm…
Anonim
Norocul nostru că putem să nu citim asemenea comentarii anoste, repetitive ca reclamele tv fabricate de idioți (scenarişti, regizori şi actori NEDEMNI să joace în creații artistice).
Anonim
Așa este anonimule, te bagi singur în seamă și ai niște comentarii anoste, peste tot. Lasă-ne pe noi cu durerea noastră didactică.
Mihai
Ai dreptate, te referi la tine, că doar tu nu ești … anonim.
Irina
Durerea dumneavoastră nu este didactică.
Probabil este o durere de frică pentru ceea ce ai făcut .
Probabil că dacă se mai postează mult pe aici, cu bune și rele cineva va trebui într-un final să se ia măsuri și atunci este durere.
Anonim
…De parcă n-ar fi suficiente războaiele (de toate felurile -calde şi reci – economice , dar şi „meteorologice”etc.)!!!
S-a epuizat repertoriul de rugăciuni, injurii & blesteme adresate politicienilor !
Urmează comentariile unor postaci , pentru care stadioanele au devenit neîncăpătoare (şi costisitoare) ! …Calul de bătaie (gratis !) este ŞCOALA românească, pe care o acuză , înjură şi o blestemă toți analfabeți funcționali din România !
Irina
Este normal să deranjeze comentariile la adresa politicienilor și sistemului de educație.
Matale cred că ești băgat cu mâna până la coate în bugetul vreunei unități de învățământ de te deranjează niște prăpădite de comentarii.
Proba cea mai evidentă privitor la ce se întâmplă în educație este faptul că ministrul educației a fost amendat de către o instanță nu pentru analfabetism funcțional ci pentru rea credință completată cu matrapazlâcuri.
Deci las-o mai moale cu gragara că nu ține.
Orice orb vede că se fură în draci în țara asta.
Sistemul de educație este la pământ pentru că este condus de hoți și bineânțeles așa cum bine ai sesizat de analfabeți funcționali.
Anonim
Domnule Anonim stai prost cu gramatica și mai și critici.
Nu degeaba se spune „Cine nu știe învață pe alții”.
Te rog, fă corecturile de rigoare.
Nu de alta dar te dai și mare deștept.
Anonim
ALO, DOMN MINISTRU AL EDUCAȚIEI, demisie sau ceva înlocuitor nimic?
Doamnă Prim-ministru o măsură de demitere cu domn ministru al educației se poate ?
Domn Dragnea ceva se poate face cu domn ministru de la educație?
Domn Iohannis ce ne facem că miniștrii ăștia sunt puși numai pe rele, în afară de ciurdit?
Anonim
Câinii latră, ursul trece. noi rămânem tot ca proștii.