La începutul carierei am lucrat șase ani la două dispensare din mediul rural. Apoi după ce am susținut examenul de secundariat, spre sfârșitul anilor ’70, pregătindu-mă să devin dermatolog, m-am specializat într-o mare clinică de profil din București. Într-o zi, la vizita mare alături de mentorul meu, profesorul universitar Pavel Vulcan, un pacient suferind de o boală cronică incurabilă ne-a spus: „Viața este un fel de pedeapsă”. Doar în decurs de o săptămână mi-au trecut pragul cabinetului câțiva bolnavi a căror existență confirmă acest lucru.
În ultimii 10 ani, o sexagenară a supraviețuit miraculos după patru infarcte miocardice! La clinici de cardiologie din țară și din Anglia i s-au implantat șapte stenturi și un balon special. A trăit mereu cu gândul că în orice clipă necazul se poate repeta.
O altă sexagenară a fost colecționară de boli grave. De 37 de ani, pentru un diabet zaharat, își injectează de patru ori pe zi insulină. Are cardiopatie ischemică, este operată la ambii ochi pentru dezlipire de retină și cataractă. Făcându-și câteva analize de laborator, a descoperit că are și hepatită cu virus C. Iar ca și cum nu era suficient, de 10 ani face de trei ori pe săptămână dializă („rinichi artificial”) pentru insuficiență renală, formă gravă.
Când s-a trezit într-o dimineață, un bărbat tânăr, privindu-se în oglindă, a constatat că nu poate deschide un ochi. Investigațiile au descoperit o tumoră cerebrală – meningiom – de mărimea unui pumn! Două operații făcute în țară au costat 1 miliard, iar una, la Hanovra în Germania, 60.000 de euro. Tumora aia a fost îndepărtată, dar pentru pleoapa superioară ce a rămas căzută va fi nevoie de o altă intervenție chirurgicală.
