Pe Lacul Goleşti a poposit, zilele trecute, un oaspete deosebit: flamingul roz. Această pasăre extrem de rară în fauna ţării noastre a fost fotografiată cum stă într-un picior. Ornitologul Radu Gava ne-a oferit câteva informaţii interesante despre specia exotică rătăcită pe meleagurile argeşene în perioada sărbătorilor de iarnă, iar ornitologul Adrian Mestecăneanu ne-a transmis o poză cu exemplarul, făcută în apropierea barajului de la Prundu.
Stau într-un picior
Flamingul roz (Phoenicopterus roseus) este cea mai răspândită dintre cele şase specii de flamingi care fac parte din această familie. Vestite pentru frumuseţea lor, păsările populează zonele calde de pe glob; pot fi întâlnite în Africa, în sudul Asiei şi în Europa, în bazinul Mării Mediterane (Spania, Albania, Turcia, Grecia, Cipru, Portugalia, Italia şi în partea de sud a Franţei). Unele populaţii sunt migratoare pe distanţe scurte. Primele exemplare din această specie exotică au fost observate în România prin anii 1940-1950 în Delta Dunării.
Aceste păsări de mărimea unei gâşte sunt asemănătoare cu un cocostârc. Au gâtul şi picioarele lungi, putând ajunge până la o înălţime de 1,4 m şi o greutate de 5,5 kg, cu o anvergură a aripilor de 1,5 m. Au un colorit mai mult sau mai puţin roz, ciocul este lat şi curbat şi formează împreună cu limba o structură specială prin care apa cu mâlul luat de pe fundul apelor este filtrată pentru a fi reţinute organismele cu care se hrănesc (creveţi, alge albastre, larve, mici insecte, moluşte şi crustacee). Culoarea roz sau roşiatică provine de la substanţele carotenoide din dieta lor animală şi vegetală. Ca să facă economie de energie, s-au adaptat să stea, şi chiar să doarmă, într-un picior.
Din Turcia…
În Statele Unite parcurile sunt decorate cu statui roz, sub formă de flamingo. În Bahamas, această zburătoare este considerată pasăre naţională. În Roma antică, flamingii erau vânaţi pentru a li se consuma limba, considerată o delicatesă. Minerii foloseau grăsimea lor în tratarea tuberculozei. Creşterea flamingilor în grădini zoologice este relativ costisitoare pentru că trebuie să li se asigure spaţii calde ca să poată supravieţui. Sperăm ca iarna să fie mai blândă pe meleagurile argeşene, astfel încât oaspetele nostru să se întoarcă teafăr de unde a plecat. Este posibil ca exemplarul de pe lacul Goleşti să fi ajuns aici din Turcia.
Pe lacurile de acumulare de pe râul Argeş trăiesc peste 200 de specii de păsări acvatice. Iarna poposesc aici efective mari de zburătoare care migrează din zonele nordice ale continentului european. Numărul lor variază anual, în funcţie de climat, de la câteva mii până la câteva zeci de mii.
