Consultând anual mii de bolnavi, pot spune, fără teama de a greși, că datorită ADN-ului nostru, a legislației permisive pentru a nu-i supăra pe votanți, a sărăciei din zi în zi mai evidentă, a scăderii calității învățământului de la orice nivel, a bolilor grave ce ne pândesc permament și a nostalgiei după Ceaușescu, România nu se va schimba curând.

Domn’ne, îmi pare rău și că l-au împușcat ăștia pe nea Nicu și că am îmbătrânit. Să fiu al dracu’ dacă n-am dus-o ca în Rai. Datorită serviciului, am avut, cred, 1.000 de femei cu care m-am culcat în 30 de ani, până în ’89. Căram tone de carne pentru export. Da’, ce eram prost să nu-mi fac și io partea mea pentru consumul familiei și pentru a le momi pe gagici? Am fost barosan. Fumam numai Kent lung și întorceam banii cu lopata. Pentru că mă culcam cu ele, dar le luam bani pe carnea macră, nu le-o dădeam cadou. Am trăit niște vremuri de pomină!”

Are 18 ani, este elev, îmbrăcat ca un măscărici și cu o privire pierdută, precum au consumatorii de halucinogene. Consultându-l l-am diagnosticat cu sifilis ca la carte. L-am întrebat cu cine a făcut sex, în ultimele 3-4 săptămâni. „Nu mai știu sigur. Nici cu cine, nici dacă a fost femeie sau bărbat. Cred că bărbat, un student în vârstă de 20 de ani. Eu am fost activ… Ne-am cuplat la un bairam. N-am mofturi și nu-i prima oară când mă dau și la masculi.”

Auzită de la un domn care știe cum merg treburile pe plaiul mioritic: „Dacă vaccinul anti Covid-19 nu s-ar fi găsit decât pe sub mână, s-ar fi injectat mult mai mulți români.”

„Încă din tinerețe am probleme cu capu’. Am lucrat la o fabrică unde făceam difuzoare. Era ca la nebuni. Într-o ureche îl auzeam pe Elvis, în alta pe Tom Jones sau pe Dan Spătaru. Până când m-a atacat Necuratu’. Nu-l vedeam, că era invizibil. Îmi zicea să mă arunc pe geam de la etaju’ 8. Eu îi răspundeam: aruncă-te tu! M-am pensionat și m-am retras la casa de la țară. Aici am dat peste frate-su lu’ Necuratu’, soțu’ unei nepoate! Un bețiv. Zicea pe la vecini că se îmbată pen’ că mă are pe mine sponsor. Nici vorbă! Mie abia îmi ajunge pensia pentru lumină, butelii și zece feluri de medicamente pe zi pen’ că sunt coaptă la inimă, la nervi și la colesterol.”

Distribuie pe Facebook