Valeriu Ştefan, iniţiatorul proiectului „Romanian Adventures”, este, tototodată, „părintele” produsului turistic „Argeş Tourist Pass”,care poate fi achiziționat online și permite vizitarea obiectivelor turistice aflate în administrarea Consiliului Județean Argeș, la tarife promoționale. Argeșeanul cu idei inovatoare este managerul agenției de turism „Velmar Dreams” și ne-a oferit, în exclusivitate, un interviu despre marile provocări ale meseriei care dă rezultate doar dacă… arzi pentru ea, într-un anume fel.

* Cum aţi depăşit pandemia, despre care se spune că a lovit crunt turismul?

** Pentru mine, a fost o provocare. Pandemia a fost o frână, nu neapărat o piedică, dar politica pe care noi am agreat-o a adus rezultate. Corectitudinea, sinceritatea în relaţia cu clientul, credibilitatea ne-au ajutat să trecem peste pandemie fără bani luaţi de la stat. Efectiv, ne-am axat pe discuţii concrete cu turiştii noştri, care ne cunosc de ani de zile. Înainte de toate, trebuie să fii om. Propunerile noastre, negreşit, au venit înspre rezolvarea problemelor şi nu am dezamăgit. Aşa am rezistat.

* Un moment frumos de care vă aduceţi aminte?

** Mulţi nu ştiu, dar eu am refuzat un „Green card” (n.r. – viză de lucru) pentru Statele Unite, rămânând în ţară şi dezvoltând un proiect la care am lucrat ani de zile. Se numeşte „Romanian Adventures”, prin care noi ne dorim ca România să devină o destinaţie integrată şi interconectată. Este proiectul nostru de suflet, pentru el muncim cel mai mult. Este conceptul care stă la baza „Argeş Tourist Pass”. Fiica mea este cel mai tânăr membru al proiectului „Romanian Adventures”; are 16 ani şi lucrează cot la cot cu noi, pe partea de machetare, grafică şi marketing. Nu am ales-o pentru că este fata mea, ci pentru ceea ce ştie. Acest proiect este pentru mine giuvaierul coroanei…

* Pare a fi un proiect inedit, care atrage atenţia…

** Nu pare, ci este! Noi suntem iniţiatorii şi, împreună cu Consiliul Judeţean, am reuşit să punem la punct primul „Tourist Pass” digital din România. Este ceva inedit. Ulterior, a fost Braşovul, care a plecat tot de la ideea noastră. Nu ne-au ales pe noi ca parteneri, dar asta este viaţa! Târgovişte a dezvoltat ceva, dar tot după proiectul nostru. Şi, la fel, nu ne-au ales pe noi, din raţiuni… politice.

Trebuie să avem răbdare, nu se pot întâmpla lucruri peste noapte. „Turist Pass” este un bilet digital cu intrări multiple. Mai exact sunt şase secţii muzeale, care se pot vizita cu un singur bilet, clientul având un discount de 30%, acordat de CJ, prin instituţiile înscrise în program. Are valabilitate extinsă la șapte zile, de la momentul primei scanări. Menţionăm că se pot vizita, cu acest Pass, Muzeul Judeţean, Muzeul Goleşti, Zoo Piteşti ş.a.m.d. Detaliile şi achiziţiile sunt disponibile online. Este şi meritul administraţiei judeţului pentru că, faţă de alţi ani, a reuşit să înţeleagă importanţa acestui produs pentru turismul din Argeş și că trebuie să acorzi discount-uri, să vii cu beneficii pentru clienţi. Mi-am dorit ca Argeșul, judeţul natal, să fie primul din ţară cu aşa ceva. De regulă, mai greu este să faci lucruri la tine acasă, decât din altă parte.

* Ce piedici întâmpinaţi cu acest „Tourist Pass”?

** Orgoliile, invidia şi judecata politică. Anumite administraţii sunt reticente, spun că proiectul are culoare politică. Turismul nu are culoare politică şi trebuie să devină un sector de importanţă naţională. Asta trebuie să înţelegem… Suntem ţara cu cele mai importante staţiuni balneare din Europa şi noi nu ştim să profităm. Statul ştie, oare, că cetăţeanii ieşiți la pensie, din orice stat european, pot veni la stațiunile de tratament de la noi, din România, banii decontându-se pe Casele lor de Asigurări de Sănătate? Trebuie nişte acreditări, pentru care statul trebuie să se zbată ca să le obţină. În momentul în care îţi vin familii din Germania, Austria, Suedia sau de oriunde altundeva, acestea stau zece zile în țară şi fac consum. Străinii ar lăsa foarte mulţi bani în România. E un fenomen pe care alții nu-l înţeleg. Nu ne ajută nimeni să promovăm acest „Turist Pass”. Dacă ar fi folosit, ar fi în avantajul tuturor. E multă invidie. Noi nu am fost cei norocoşi, ci am fost cei insistenţi. Noi am ştiut ce vrem. Lumea întreabă: de ce nu vrem bani? Păi banii se câştigă în timp! Nu vreau să îmi dea judeţul bani că fac ceva, ci vreau să câştig din munca mea.

* La ce alte proiecte mai lucraţi?

** Noi am dezvoltat un produs pentru un alt judeţ, se numeşte „Ruta bisericilor din lemn din Peştişani, comuna lui Brâncuşi”. Fac parte din ruta câştigătoare de premiu internaţional la nivel european. După nici patru luni de la lansare, au început să vină turişti, în zonă. Ne sună proprietarii de pensiuni ca să ne mulţumească pentru programul pe care l-am creat. Dezvoltăm, acum, un proiect similar şi pentru Argeş, tot cu o rută a bisericilor.

* Cu Agenţia „Velmar”, încotro îi îndrumaţi pe clienţi?

** Oferim o paletă foarte largă a destinaţiilor, însă, din 2016, ne-am aplecat foarte mult spre România. Oamenii caută unicitate, zone balneo şi de relaxare, îşi doresc hoteluri bune, cu centre SPA. Este un profil specific zonelor reci, pentru că ţara noastră are peste 70% din an vreme rece. Aşadar, dacă te duci la munte şi plouă, poate ai face baie într-o piscină interioară, nu? Spre exemplu, de curând ajutăm Staţiunea „Borsec”, unde s-a redeschis cel mai mare centru balneo din România, care arată excelent, având toate dotările. Pe lângă asta, vrem ca pensiunile să ajungă în atenţia agenţiilor de turism şi a oamenilor, iar „Borsecul” să redevină un pol de interes pentru turiştii din România. Se caută calitatea care nu e dată, neapărat, de preţ. Nu doar ce e scump este şi cel mai bun. Poţi să ai aur pe pereţi, dar dacă oamenii şi serviciile nu sunt de calitate, investiţia cade în ochii clienţilor. Noi discutăm lucrurile cu turiştii noştri. Primim feedback de la ei, dar mergem și noi la faţa locului, ca să vedem cu ochii noştri cum e.

* Ce mai e nou în preferinţele turiştilor români?

** La mare căutare sunt, acum, conacele, casele tradiţionale, iar la nivel internaţional tot Turcia este cea mai căutată, în ciuda evenimentelor recente. Cutremurul a fost un recul, dar nu că se va întâmpla ceva… Percepţia este distorsionată din pricina unor informaţii eronate transmise de turişti sau de media. Oamenii au ajuns să creadă că victimele cutremurelor vor ajunge în resorturile din Antalya şi Kushadasi! Dar nu aveau cum, în primul rând, având în vedere distanţa dintre cele două puncte. Iarăşi, în legătură cu tot soiul de incidente, cum ar fi atacurile rechinilor, de anul trecut. Oamenii ştiu că, în bazinul Mării Roşii, sunt rechini, dar zona este monitorizată. Avem şi clienţi care caută destinaţii exotice, precum Thailanda, Cancun, Mexic ş.a.m.d. Cererea – la nivel de judeţ şi la nivel naţional – este în creştere, dar evident că nu bate Egiptul sau Turcia. Destinaţii, precum Egiptul, au fost ca o supapă de respiraţie pentru agenţiile de turism din România, în pandemie. Am avut unde să trimitem turiştii, lucru pe care statul român, la momentul respectiv, nu l-a făcut. Nu aveai o certitudine că ai unde să petreci un Crăciun sau un Revelion, în România; nu au făcut decât să împingă oamenii către extern, când puteam să facem ceva pentru noi. A fost foarte greu să vinzi România ca şi produs. Nu ştiai dacă îţi dă voie sau nu şi în 2020, şi în 2021. În momentul în care comunici prost, nu eşti coerent şi nu ai o strategie nu faci decât să omori un domeniu.

* Ce ne lipseşte nouă? Unde greşesc autorităţile, de nu reuşim să fim mai sus?

** În primul rând, trebuie să fim o singură destinaţie: România. Momentan, se promovează pe bucăţi. Este o luptă acerbă între Transilvania, Bucovina şi Maramureş. Gândiţi-vă că Muntenia, din care facem noi parte, este lăsată în urmă. De aceea spun că, prin proiectul „Romanian Adventures”, încercăm să avem o destinaţie turistică România. Dacă nu mergem pe o destinaţie integrată, prin care să promovăm România, nu vom putea face treabă. Este acum celebrul Plan Național de Rezilienţă şi Redresare, cu aşa numitele Organizaţii de Management de Destinaţie (OMD), care presupun crearea unui pol de promovare. Banii se colectează din fiecare judeţ. O parte merge şi la OMD-ul central, pentru a se promova România. Le spun şi colegilor: înainte să avem banii de promovare, trebuie să avem produsele gata. Degeaba merg, mâine, să promovez România, dacă nu am un produs. Ce le spun turiştilor: mergeţi să vedeţi… ce? „Tourist Pass”, de exemplu, dă posibilitatea oricărei agenţii să plimbe turiştii în judeţul Argeş. Am creat o strategie pentru ca turistul să meargă să vadă toate zonele. Nu doar Piteşti, Curtea de Argeş sau Rucăr. Noi, de asta trebuie să avem grijă. Toate zonele au tradiţii, gastronomie şi noi nu ştim să profităm!

* Există o reţetă pentru turism de calitate?

** E nevoie de oameni dedicaţi, care respiră turism, care înţeleg şi ard pentru meseria pe care o fac. Am studenţi care vin în practică. Iar celor pe care îi văd dezinteresaţi le spun să se apuce de altceva, că îi mai încurcă şi pe alţii. Asta se întâmplă şi în alte domenii: medicină, învăţământ, jurnalism. E greu să găseşti oameni dedicaţi în meserii, pentru că toată lumea aleargă după bani, iar asta duce la superficialitate…