# Cunoaşte personal peste 1.200 de medici din Argeş, adică aproape toţi doctorii din judeţ!

# Este Preşedintele Colegiului Medicilor din Argeş de 20 de ani.

# Explică oamenilor care este diferenţa dintre malpraxis şi culpă şi unde trebuie să se adreseze.

# Trage un semnal de alarmă cu privire la subfinanţarea sistemului de sănătate şi plafonarea salariilor medicilor de familie

Dr. Valentin Bănică, preşedintele Colegiului Medicilor din Argeş, are o experienţă de peste 20 de ani la conducerea acestei instituţii. Este omul cel mai bine informat despre activitatea medicilor din judeţ, cunoscând personal peste 1.200 de cadre şi efectuând de-a lungul timpului sute de anchete disciplinare.

Mai mult decât atât, este persoana cu viziunea cea mai largă referitoare la „tendinţele” din domeniu, alarmante la această oră din pricina subfinanţării sistemului medical. Spune că judeţul Argeş se poziţionează pe la mijlocului clasamentului naţional stabilit în funcţie de numărul de doctori care asigură servicii medicale în clinici, cabinete şi spitale. Lider este Bucureştiul cu peste 11.000 medici, urmat de Cluj şi Timişoara cu o medie de aproximativ 5.000 de cadre.

Deficitul de medici, aparent, nu este unul alarmant, doar două-trei comune din judeţ având astfel de lipsuri, iar acolo problema este rezolvată într-o oarecare măsură prin asigurarea serviciilor de către medici care vin în baza programărilor din alte comune. Problema e că lipsa unei echipe medicale în spitalele orăşeneşti sau comunale se resimte acut şi, din această cauză, pacienţii vin deseori degeaba în urgenţe, fiindcă nu are cine să-i vadă. Sunt transportaţi la „Judeţean”, aglomeraţia de la Urgenţe fiind relatată deseori în paginile cotidianului nostru.

• Cum vedeţi rezolvarea acestei situaţii, d-le doctor?

Ar trebui concentrate cumva resursele, fiindcă sistemul medical este subfinanţat. Avem cel mai mic buget din Uniunea Europeană, mai mic decât în state precum Bulgaria şi Ungaria. S-a luat în calcul inclusiv construirea unor centre care să funcţioneze pe lângă Urgenţe, unde medici de familie să preia anumite cazuri care se dovedesc a fi non-urgenţe. Dar nu s-a concretizat nimic în acest sens.

• În Argeş există un deficit real de medici sau e doar o impresie?

Aşa cum spuneam, doar două-trei comune argeşene sunt într-un real deficit. Alarmantă este însă tendinţa de refuz, medicii tineri fiind puţin sau deloc interesaţi să presteze în cabinete comunale. Mai mult decât atât, din cauza plafonării salariilor medicilor de familie, există şi un dezinteres în rândul rezidenţilor de a se îndrepta către medicina de familie! Cred că, în următorii 5-10 ani, vom rămâne deficitari, venitul total brut al unui cabinet M.F. (medic de familie care lucrează cu două asistente şi personal auxiliar) fiind mai mic decât venitul net al unui singur medic primar din spital! Din această cauză, repet, există un dezinteres total, mai ales din partea generaţiei tinere. Medicii îmi spun că primesc lunar cel puţin două-trei oferte de la spitale din străinătate, cele mai multe fiind din ţările nordice.
Rolul Colegiului Medicilor

• Ce rol are Colegiul Medicilor Argeş?

Colegiul Medicilor este o instituţie care reflectă şi monitorizează activitatea medicală. Noi suntem cei care eliberăm anual avizul de liberă practică pentru medici. Noi dăm avizele pentru înfiinţarea cabinetelor medicale, fie că sunt constituite pe SRL sau Persoană Fizică. Acordăm practic pentru toate specialităţile, mai puţin pentru spitale care ţin de administraţia locală şi minister. De asemenea, organizăm simpozioane şi mese rotunde pentru informarea medicilor, respectiv obţinerea de credite necesare la eliberarea avizului de liberă practică. Acest aviz se dă în baza unei asigurări de malpraxis valabile, în baza creditelor şi a unui examen medical obligatoriu, valabil şi în cazul medicilor care au depăşit vârsta limită de pensionare (67 de ani). Din 2019, orice medic este obligat să fie înscris în Colegiul Medicilor, inclusiv rezidenţii. Au fost discuţii cu privire la această categorie, dar fiindcă fac practică în spitale s-a decis că au nevoie de acest aviz. De asemenea, monitorizăm activitatea profesională a medicilor şi eventualele abateri: greşeli profesionale, contravenţii la regulament. Atenţie, nu noi investigăm cazurile de malpraxis! Pentru malpraxis există o comisie aflată sub oblăduirea Ministerului Sănătăţii.

• Ce este, de fapt, Colegiul Medicilor?

Colegiul Medicilor este o instituţie neguvernamentală, non-profit. A existat până la instaurarea comunismului în România (prin 1947) şi apoi a dispărut odată cu multe alte societăţi profesionale. A fost reînfiinţat de statul român în 1996, pentru că, la fel ca şi în alte ţări, s-a simţit nevoia de monitorizare a activităţii medicale. Colegiul Medicilor a început să funcţioneze efectiv din 1998, prima oară condus de un preşedinte care a avut un mandat scurt, de doi ani. Asta din cauză că încă nu era bine pus la punct sistemul organizaţional. După definirea unui statut clar, legislaţie ş.a.m.d., au urmat mandate de câte patru ani, cu alegeri. Organismele C.M. sunt identice la nivel naţional şi judeţean, cele judeţene având independenţă totală, în condiţiile respectării unor decizii luate la nivel naţional.

• Care sunt sursele de finanţare ale acestei instituţii?

Cotizaţiile şi taxele din activităţi, respectiv organizarea de simpozioane şi alte întruniri. Activitatea este din ce în ce mai complexă, cere timp, personal şi resurse.

• Cu ce propuneri aţi mers la Guvern?

Avem un of, fiindcă am contribuit la elaborarea unei legi pentru clarificarea modului în care medicii răspund pentru malpraxis, anume să fie separate partea civilă de cea profesională şi nu s-a făcut nimic cu ea. De asemenea, am lucrat la o nouă lege a vaccinării în ultimii doi ani şi încă nu a trecut de Parlament. Nici nu ştim prin ce sertare s-a pierdut şi, oricum, din ce am aflat cu ultima ocazie, devenise de nerecunoscut în urma unor amendamente anapoda. Susţinem vaccinarea şi promovarea vaccinării în rândul cetăţenilor, vedeţi ce se întâmplă zilele acestea cu gripa.

• Cum intraţi pe fir în cazul neregulilor medicale?

Ne autosesizăm la evenimentele medicale care au impact puternic. Conform regulamentului, trebuie să răspundem la sesizări cu privire la nemulţumiri vizavi de activitatea porfesională a medicilor. Există un departament juridic în cadrul Consiliului. Biroul Consiliului din cadrul C.M. primeşte aceste sesizări şi analizează din punct de vedere formal. O reclamaţie trebuie scrisă şi să conţină nume, prenume şi adresă. Obligatoriu, reclamantul trebuie să numească exact medicul de care a fost nemulţumit. Atunci, noi declanşăm ancheta disciplinară care înseamnă strângerea datelor pentru dosar. Dosarul se trimite la un specialist din aceeaşi ramură, dar care nu are legătură (nici colegială, nici amicală) cu medicul respectiv, se analizează şi se face un referat pe baza acestui caz. Dosarul se înaintează de către Departamentul Juridic către Comisia de Disciplină. Aceasta preia dosarul, poate face referate suplimentare, apoi dă un verdict: culpă medicală sau nu. Dacă este vorba de culpă, medicul poate fi avertizat, mustrat, poate primi vot de blam, amendă şi se poate merge până la suspendarea dreptului de liberă practică pe o perioadă de şase luni sau nedeterminată. Decizia nu ţine însă de noi, ci de Consiliul Naţional. Există o perioadă de 15 zile în care se poate face contestaţie, dosarul se trimite la C.N., apoi la Consiliul Superior. În cazul în care tot există nemulţumiri şi contestaţii, singura cale de rezolvare rămâne Justiţia.

• Nu e cam puţin… un avertisment şi o mustrare?

Aparent, acele avertismente şi mustrări nu dau satisfacţie reclamanţilor, considerându-le măsuri blânde. Ei bine, vă spun că aceste sancţiuni cântăresc foarte greu în momentul în care se ajunge în Justiţie. Pentru judecător, faptul că medicul a primit vot de blam, mustrare, amendă ş.a.m.d. înseamnă că i s-a recunoscut greşeala de către o instituţie specializată. Ceea ce facem noi, considerăm că este o judecată colegială care, până la urmă, ajută.

• Când şi cum trebuie făcută reclamaţie la Colegiul Medicilor?

Majoritatea reclamaţiilor sunt orientate greşit către Colegiul Medicilor, pentru că noi nu ne ocupăm de malpraxis. Multe nemulţumiri ale pacienţilor şi aparţinătorilor ţin de conduita medicului şi de regulile de ordine interioară ale unităţii medicale – care uneori nu sunt respectate. Comisia de etică a instituţiei respective trebuie să lămurească problema în acele cazuri. Noi analizăm acele cazuri când, prin activitatea medicului care a greşit, s-a produs un prejudiciu pacientului. Cetăţenii trebuie să ştie că ancheta noastră este bazată strict pe documente.