În plină epidemie de rujeolă, onor Ministerul Sănătăţii se trezeşte şi el să demareze în ţară, deci şi în Argeş, o campanie de vaccinare la foc automat în rândul copiilor cu vârste cuprinse între nouă luni şi nouă ani, grupele cele mai afectate de pojar. Derulată în teritoriu împreună cu autorităţile locale şi judeţene, imunizarea anunţată cu surle şi trâmbiţe porneşte cu stângul la drum, fiindcă bătălia împotriva bolii se dă în plin sezon estival, când migraţia populaţiei către alte zări este în floare.
La război, fără… vaccin
Din afară, campania de vaccinare pare o iniţiativă „minunată”, însă privită dinăuntrul sistemului este ca un avorton îngropat în vorbe şi hârtii. Ministerul Sănătăţii a dat-o în bară încă de la începutul epidemiei de pojar, fiindcă în secunda doi nu a făcut ceea ce era normal şi omeneşte: să-şi înarmeze ostaşii (medicii de familie şi DSP-urile) cu vaccinuri ROR (seruri combinate care protejează împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei).
În lipsa bazei materiale, războiul împotriva bolilor copilăriei s-a dus cu… pixul şi, de la izbucnirea molimei, până mai ieri, a lâncezit luni bune prin sertarele birocraţiei. Dozele de vaccin antirujeolic au lipsit, luni bune, nu numai din depozitele DSP, ci şi din farmacii. Adevărul care doare şi mai tare este că, în acest răstimp, peste 8.000 de oameni s-au îmbolnăvit la nivel naţional, unii au şi murit (31), iar zeci de mii de copii au rămas neimunizaţi.
Din fericire, în Argeş n-au fost (până acum) pierderi de vieţi omeneşti, cele 19 cazuri confirmate având o evoluţie bună a bolii.
O campanie suplimentară de vaccinare a fost consemnată în catastiful Sănătăţii la începutul anului, însă fără… vaccin antirujeolic. Asta-i România! După aproape un an de la declanşarea epidemiei de pojar, prinde coajă o altă operaţiune la nivel înalt, de data asta susţinută de ser.
Practica ne omoară…
În depozitul DSP Argeş au ajuns, cu acest prilej, 10.000 de doze ROR. Teoretic, toate aceste vaccinuri ar putea fi administrate copiilor cu vârste între nouă luni şi nouă ani, într-un interval de două sau chiar trei luni. Practic, imunizarea, respectiv recuperarea pruncilor nevaccinaţi, va dura mult şi bine. Motivele sunt aceleaşi: picii nu sunt acasă sau pot avea contraindicaţii la vaccinare, părinţii lor s-ar putea să nu fie de acord cu imunizarea, medicii de familie au şi ei dreptul la concediu.
Campania asta a eşuat din start, momentul ales pentru vaccinarea în masă fiind cât se poate de prost: pe cine să înţepi, nene, dacă familiile cu copii au plecat în vacanţă te miri pe unde?! Sau sunt la… cerşit, în străinătate, ne referim la romi. Sanitarii se aşteaptă deja ca toamna să înceapă cu un nou val de îmbolnăviri. Şi tot ei se întreabă (retoric) oare de ce această imunizare în masă, pentru care statul cheltuie atât de mulţi de bani, rămâne la latitudinea părinţilor? Şi ce se întâmplă cu Legea vaccinării – în măsură să le ofere părinţilor nelămuriţi toate informaţiile necesare?
Ministerul a… mermelit-o
Ca într-un teatru al absurdului, autorităţile sanitare încearcă acum, în perioada vacanţei şi a concediilor, să facă din rahat bici, care să şi trosnească! Ministerul Sănătăţii a… mermelit-o cu vaccinarea asta accelerată. Reacţia asta târzie este un fel de hei-rup colectiv şi inoportun. Ca să fie şi mai stufoasă în… rapoarte, campania asta naţională a atras Prefectura, Consiliului Judeţean şi Societatea de Medicină a Familiei. Şi ca să fie treaba-treabă, operaţiunea a început „în forţă”, fără ca fiecare dintre actorii implicaţi să-şi cunoască atribuţiile.
Noi nu prea înţelegem ce are… vaccinarea cu Prefectura. Cert este că după o lipsă acută, de luni bune, în Argeş au ajuns, abia miercurea trecută, 10.000 de doze ROR; în următoarele două zile (joi şi vineri), 2.500 de vaccinuri împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei au fost distribuite, prin punctele teritoriale, doctorilor din zonele Câmpulung şi Curtea de Argeş. DSP Argeş le împarte medicilor de familie din judeţ vaccinuri, fireşte în baza catagrafiilor realizate de către aceştia.
Deficit: 9.000 de doze
De la începutul anului, Argeşul a primit foarte puţine vaccinuri ROR, deficitul la nivel de judeţ fiind de 8.000-9.000 de doze. Golurile de aprovizionare s-au soldat, până acum, cu 19 cazuri confirmate de rujeolă.
În satul Valea Mănăstrii din comuna Ţiţeşti, unde a fost înregistrat primul copil cu pojar (de când a izbucnit epidemia la nivel naţional), sanitarii au mers din casă în casă, pentru a-i identifica pe micuţii nevaccinaţi sau restanţieri la vaccinul ROR; în această comunitate de romi s-a intervenit corect şi la timp, semn că după aceea nu au mai fost raportate şi alte îmbolnăviri.
Ministerul a dat pricaz ca, până la 25 ale lunii, să se facă o evaluare a comunităţilor vulnerabile pentru depistarea localităţilor cu acces dificil la serviciile medicale. Directoarea DSP Argeş, Sorina Honţaru, nu dă pe… foc, e liniştită, arătând că în judeţul nostru nu există zone vulnerabile, „pentru că nu avem lipsă de medici de familie în teritoriu”.
Raportat la ultimele şase luni, în Argeş, acoperirea vaccinală este mai mică de 80%. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de peste 95%.
„”
Rujeola s-a extins în 41 de judeţe, din 30 septembrie 2016, când a fost declarată epidemia şi continuă să facă victime. Cele mai afectate judeţe, cu peste o mie de cazuri fiecare, sunt Timiş şi Caraş-Severin.
Rujeola (pojarul) este o boală infecţioasă care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de afectaţi de rujeolă, boala este mortală.
Rujeola este singura boală infecto-contagioasă cu transmitere 100% (pe calea aerului). Asta înseamnă că la simpla trecere a unui om bolnav pe lângă dumneavoastră vă îmbolnăviţi în mod sigur dacă nu sunteţi vaccinat şi dacă nu aveţi imunitate.
„
